Grile

RESTANTE 1 - examen Cardio+Pneumo 11.07.2022

- Care din urmatoarele antiagregante plachetare sunt recomandate intr-un infarct miocardie acut de perete anterior ?

a) Heparina i.v. 80 U/kg
b) Plavix 600 mg
c) Aspirina 250 mg
d) Ticagrelor 180 mg
e) Dabigatran 75 mg
Ticagrelor (180 mg) este recomandat în mod frecvent în cazul infarctului miocardic acut datorită eficacității sale superioare în comparație cu alte antiagregante plachetare. Iată de ce Ticagrelor este preferat:

Eficacitate Superioară: Studiile clinice, cum ar fi studiul PLATO, au demonstrat că Ticagrelor este mai eficient decât Clopidogrel (Plavix) în reducerea evenimentelor cardiovasculare adverse majore la pacienții cu sindrom coronarian acut.
Acțiune Rapidă și Puternică: Ticagrelor are o acțiune mai rapidă și mai potentă în inhibarea agregării plachetare comparativ cu Clopidogrel. Acesta nu necesită activare hepatică, ceea ce îl face să fie mai rapid și mai predictibil în acțiune.
Recomandări în Ghidurile Medicale: Ghidurile actuale de tratament ale infarctului miocardic acut, cum ar fi cele ale Societății Europene de Cardiologie (ESC), recomandă Ticagrelor ca antiagregant de primă linie în sindroamele coronariene acute, inclusiv infarctul miocardic acut.

O varstnica de 79 ani cu Stenoza mitrala stransa dezvolta Edem pulmonar acut. Ce medicamente sunt utile in acest context ?

În cazul unei paciente în vârstă de 79 de ani cu stenoză mitrală severă care dezvoltă edem pulmonar acut, tratamentul medicamentos adecvat ar trebui să vizeze reducerea congestiei pulmonare, ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea hemodinamicii. Dintre opțiunile enumerate, următoarele medicamente sunt utile:

a) Furosemid i.v. - Furosemidul este un diuretic de ansă care ajută la reducerea volumul de lichid și scăderea presiunii în plămâni.

b) Nitroglicerina i.v. - Nitroglicerina este un vasodilatator care poate reduce presarcina și postsarcina, ameliorând astfel simptomele de edem pulmonar acut.

e) Morfina i.v. - Morfina poate fi utilizată pentru ameliorarea anxietății și disconfortului asociat cu edemul pulmonar acut și poate avea efecte benefice asupra reducerea presarcinii prin vasodilatație.

O pacienta de 42 ani cu Adenocarcinom mamar dezvolta tamponaza cardiaca neoplazica. Care din urmatoarele semne ECG sunt specificice pentru aceasta boala?

Pericardita poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv boli autoimune, iradiere, infecții și afecțiuni metabolice. Dintre opțiunile enumerate, următoarele sunt cauze recunoscute de pericardită:

a) Lupusul eritematos sistemic - Este o boală autoimună care poate afecta pericardul, ducând la pericardită. b) Iradierea toracică pentru limfom - Radioterapia în zona toracică poate provoca pericardită. e) Hipotiroidismul - Poate cauza pericardită prin acumularea de lichid în pericard (efuziune pericardică).

Opțiunile c) Tratamentul cu corticoizi și d) Angina instabilă nu sunt cauze directe de pericardită.

Care din urmatoarele sunt cauze de pericardita?

Care din urmatoarele preparate se pot folosi in tratamentul trombozei venoase profunde?

În tratamentul trombozei venoase profunde (TVP), se folosesc în principal anticoagulante pentru a preveni extinderea trombului și a reduce riscul de embolie pulmonară. Dintre opțiunile enumerate, următoarele medicamente sunt utilizate în mod obișnuit pentru tratamentul TVP:

a) Apixabanul - Este un anticoagulant oral direct care inhibă factorul Xa. b) Dabigatranul - Este un anticoagulant oral direct care inhibă trombina.

Opțiunile c) Clopidogrel, d) Aspirina și e) Corticoizii nu sunt utilizate ca tratament principal pentru tromboza venoasă profundă. Clopidogrelul și aspirina sunt antiagregante plachetare, iar corticoizii sunt antiinflamatori și imunosupresori.

Care dintre urmatoarele modificari sugereaza un diagnostic de cord pulmonar cronic?

a) Hipertrofie atriala stanga pe ECG
b) Insuficiența tricuspidiană severă
c) Dilatare de ventricul drept la ecografie
d) Hipertrofie ventriculara stanga pe ECG
e) Insuficienta mitrala severa la ecografie

Care din urmatoarele anticoagulante sunt injectabile ?

Gradul de reversibilitate VEMS care diferentiaza un astm bronsic de o BPOC la spirometria cu Ventolin este:

Pentru a diferenția astmul bronșic de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) la spirometrie, se utilizează testul de reversibilitate cu un bronhodilatator (cum ar fi Ventolin - salbutamol). Criteriul de reversibilitate care sugerează astmul bronșic este o îmbunătățire semnificativă a funcției pulmonare după administrarea bronhodilatatorului.

Criteriile de reversibilitate utilizate pentru a diferenția astmul bronșic de BPOC sunt:

a) Creștere > 12% în VEMS (volumul expirator maxim pe secundă) d) Creștere > 200 ml în VEMS

- Care din urmatoarele produse se folosesc in criza acuta de astm bronsic?

În tratamentul crizei acute de astm bronșic, se utilizează bronhodilatatoare cu acțiune rapidă pentru a ameliora rapid simptomele. Dintre opțiunile enumerate, singurul medicament utilizat în mod specific pentru criza acută de astm bronșic este:

a) Ventolin (Salbutamol)

Ventolin este un bronhodilatator cu acțiune rapidă (beta-agonist), care ajută la deschiderea căilor respiratorii și la ameliorarea imediată a simptomelor de astm acut.

Celelalte medicamente enumerate sunt utilizate pentru managementul pe termen lung al astmului și nu pentru crizele acute:

• Singulair (Montelukast) este un antagonist al receptorilor de leucotriene, utilizat pentru prevenirea simptomelor de astm. • Flixotide (Fluticazonă) este un corticosteroid inhalator, utilizat pentru controlul pe termen lung al inflamației în astm. • Serevent (Salmeterol) este un bronhodilatator cu acțiune de lungă durată (beta-agonist), utilizat pentru prevenirea simptomelor de astm, dar nu pentru crize acute. • Seretide (combinație de Salmeterol și Fluticazonă) este utilizat pentru tratamentul pe termen lung al astmului, dar nu pentru crizele acute.

Care sunt organele tinta afectate de o HTA cu valori persistent crescute > 220/140 mmHg?

Hipertensiunea arterială (HTA) cu valori persistent crescute (> 220/140 mmHg) poate duce la afectarea mai multor organe țintă. Organele țintă afectate în mod obișnuit de hipertensiunea arterială severă sunt:

a) Rinichiul - Hipertensiunea arterială poate duce la nefropatie hipertensivă, afectând funcția renală. c) Cordul - Poate cauza hipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă, boală coronariană și alte afecțiuni cardiovasculare. e) Creierul - Hipertensiunea arterială poate duce la accidente vasculare cerebrale (AVC), encefalopatie hipertensivă și alte probleme neurologice.

Răspunsurile care nu sunt corecte se bazează pe faptul că plămânii și tiroida nu sunt considerate organe țintă principale afectate direct de hipertensiunea arterială severă. Iată explicațiile pentru fiecare:

b) Plămânii: Hipertensiunea arterială sistemică afectează în primul rând sistemul vascular sistemic și organele corespunzătoare acestuia (rinichiul, cordul, creierul). Deși hipertensiunea arterială pulmonară (o condiție separată) afectează plămânii, aceasta nu este direct legată de hipertensiunea arterială sistemică severă.

d) Tiroida: Hipertensiunea arterială nu afectează direct tiroida. Deși funcția tiroidiană poate influența tensiunea arterială (hipertiroidismul poate contribui la hipertensiune), hipertensiunea arterială severă nu afectează direct glanda tiroidă.

Cauze endocrine de HTA secundara sunt:

Hipertensiunea arterială secundară poate fi cauzată de diverse condiții endocrine. Dintre opțiunile enumerate, cauzele endocrine de hipertensiune arterială secundară includ:

a) Sindromul Cushing - Această afecțiune este caracterizată de un exces de cortizol, care poate duce la hipertensiune arterială. d) Feocromocitomul - Este o tumoră a glandelor suprarenale care secretă catecolamine (adrenalină și noradrenalină), determinând creșterea tensiunii arteriale. e) Hipotiroidismul - Deși mai rar menționat, hipotiroidismul poate fi asociat cu hipertensiunea arterială diastolică.

Boala Addison și stenoza unilaterala de artera renala nu sunt cauze endocrine de hipertensiune secundară:

b) Boala Addison este caracterizată de o insuficiență adrenală și în mod tipic se asociază cu tensiune arterială scăzută, nu crescută. c) Stenoza unilaterala de artera renala este o cauză renală de hipertensiune secundară, nu o cauză endocrină.

Care din urmatoarele optiuni terapeutice sunt adeevate pentru o cardiomiopatie dilatativa eu FE=30 % si cu BRS major pe ECG?

a) Inhibitori de enzima de conversie
b) Adenozina
c) betablocante
d) implant de defibrilator intern
e) implant de dispozitiv de resincronizare cardiaca

Hipertensiunea arterială secundară poate fi cauzată de diverse condiții endocrine. Dintre opțiunile enumerate, cauzele endocrine de hipertensiune arterială secundară includ:

Boala Addison și stenoza unilaterala de artera renala nu sunt cauze endocrine de hipertensiune secundară:

Ce tratament se poate folosi pe termen lung intr-o tromboza venoasa profunda femurala dreapta complicata eu un infarct pulmonar stang ?

În tratamentul pe termen lung al unei tromboze venoase profunde (TVP) femurale complicate cu un infarct pulmonar, se utilizează anticoagulante pentru a preveni recurența trombozei și pentru a gestiona riscul de embolie pulmonară.

Opțiunile adecvate includ:

b) Rivaroxabanul - Este un anticoagulant oral direct care inhibă factorul Xa și este utilizat pe scară largă în tratamentul pe termen lung al TVP și prevenirea emboliei pulmonare. c) Dabigatranul - Este un anticoagulant oral direct care inhibă trombina și este, de asemenea, utilizat pentru tratamentul pe termen lung al TVP și prevenirea emboliei pulmonare. e) Acenocumarol - Este un anticoagulant oral de tip cumarinic care inhibă sinteza factorilor de coagulare vitamina K-dependenți și poate fi utilizat pentru tratamentul pe termen lung al TVP.

Celelalte opțiuni (Aspirina și Clopidogrelul) sunt antiagregante plachetare și nu sunt recomandate ca tratament principal pentru TVP sau embolie pulmonară.

- Debitul cardiac scazut se caracterizeaza prin:

a) Flux sanguin crescut prin valva aortica
b) Amplitudine scazuta a undei T in derivatia avF.
c) Fractie de ejectie VS crescuta
d) Oligurie
e) TA sistolica crescuta

Debitul cardiac scăzut se caracterizează prin reducerea volumului de sânge pompat de ventriculul stâng în circulația sistemică, ceea ce duce la scăderea perfuziei tisulare. Un simptom clinic caracteristic al debitului cardiac scăzut este oligurie (producție redusă de urină) din cauza scăderii perfuziei renale.

Care din urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul insuficientei cardiace cronice congestive?

În tratamentul insuficienței cardiace cronice congestive, se utilizează medicamente care îmbunătățesc funcția cardiacă, reduc simptomele și previn progresia bolii. Dintre opțiunile enumerate, următoarele medicamente sunt utilizate în mod obișnuit:

a) Metoprololul - Este un beta-blocant care reduce ritmul cardiac, scade tensiunea arterială și îmbunătățește funcția ventriculară stângă. d) Inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei (IECA) - Acestea reduc presiunea arterială, scad încărcătura de volum asupra inimii și îmbunătățesc prognosticul în insuficiența cardiacă.

Celelalte opțiuni nu sunt utilizate pentru tratamentul insuficienței cardiace cronice congestive: b) Adenozina - Este utilizată pentru tratarea anumitor tipuri de tahicardie supraventriculară. c) Salbutamolul - Este un bronhodilatator utilizat în tratamentul astmului și al altor boli pulmonare obstructive. e) Antidiabeticele orale de tipul Metforminului - Sunt utilizate pentru tratamentul diabetului zaharat, nu pentru insuficiența cardiacă.

Tahicardia sinusala poate fi efect secundar al :

a) betablocantelor
b) digoxinului
c) blocantelor de calciu non-dihidropiridinice
d) beta-2 agonistilor cu durata lunga de actiune
e) ivabradinei

Tahicardia sinusală poate fi un efect secundar al medicamentelor care au efecte stimulatoare asupra receptorilor beta sau care pot provoca efecte sistemice care duc la creșterea ritmului cardiac. Dintre opțiunile enumerate, beta-2 agoniștii cu durată lungă de acțiune sunt cunoscuți pentru astfel de efecte.

d) Beta-2 agoniștii cu durată lungă de acțiune

Acești medicamente, folosiți frecvent pentru tratamentul astmului și al bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), pot provoca tahicardie sinusală ca efect secundar datorită stimulării receptorilor beta-2 adrenergici.

Insuficienta mitrala poate sa apara prin urmatoarele mecanisme:

a) Prolaps al valvei mitrale
b) Ruptura cordajelor tendinoase
c) Secundar dilatarii de ventricul stang
d) Secundar dilatarii de atriu drept
e) Prin dilatare de ventriul drept in contextual fibrozei pulmonare marcate

Insuficiența mitrală poate apărea prin mai multe mecanisme, de obicei implicând probleme structurale sau funcționale ale valvei mitrale sau ale structurilor adiacente. Dintre opțiunile enumerate, următoarele sunt mecanisme recunoscute care pot duce la insuficiență mitrală:

a) Prolaps al valvei mitrale - Prolapsul valvei mitrale este o cauză comună a insuficienței mitrale, unde valvele se prolapsează în atriul stâng în timpul sistolei. b) Ruptura cordajelor tendinoase - Ruptura cordajelor tendinoase poate duce la o incapacitate a valvei mitrale de a se închide corect, rezultând în insuficiență mitrală acută. c) Secundar dilatării ventriculului stâng - Dilatarea ventriculului stâng poate întinde inelul mitral, împiedicând închiderea completă a valvei mitrale și ducând la insuficiență mitrală funcțională.

Opțiunile d) și e) nu sunt mecanisme tipice pentru insuficiența mitrală:

• d) Secundar dilatării de atriu drept - Aceasta nu este o cauză cunoscută de insuficiență mitrală. • e) Prin dilatare de ventricul drept în contextul fibrozei pulmonare marcate - Aceasta afectează de obicei partea dreaptă a inimii și nu valva mitrală.

- Care din urmatoarele modificari radiologice sunt prezente in stenoza mitrala?

a) La o presiune atriala stanga de 10-15 mmHg apare edemul pulmonar acut
b) Ventriculul stang este de dimensiuni crescute > 60 mm diametru
c) Golful inimii este bombat prin dilatare de atriu stang si artera pulmonara stanga
d) Apare dilatare post-stenotica a aortei ascendente
e) Valva mitrala are un orificiu de 6 cm?

În stenoza mitrală, se observă anumite modificări radiologice care sunt caracteristice acestei afecțiuni. Dintre opțiunile enumerate, următoarele modificări sunt relevante pentru stenoza mitrală:

c) Golful inimii este bombat prin dilatare de atriu stâng și artera pulmonară stângă - Aceasta este o modificare caracteristică stenozei mitrale datorită presiunii crescute în atriul stâng și dilatării acestuia.

Celelalte opțiuni nu sunt specifice pentru stenoza mitrală:

a) La o presiune atrială stângă de 10-15 mmHg apare edemul pulmonar acut - Edemul pulmonar acut apare de obicei la presiuni atriale stângi mai mari. b) Ventriculul stâng este de dimensiuni crescute > 60 mm diametru - În stenoza mitrală, ventriculul stâng nu este de obicei dilatat; atriul stâng este cel care se dilată. d) Apare dilatare post-stenotică a aortei ascendente - Aceasta este o caracteristică a stenozei aortice, nu a stenozei mitrale. e) Valva mitrală are un orificiu de 6 cm² - În stenoza mitrală, orificiul valvei mitrale este redus semnificativ (mai mic de 2,5 cm², de obicei), nu mărit.

Complicatiile stenozei mitrale sunt:

Stenoza mitrală poate duce la o serie de complicații din cauza presiunii crescute în atriul stâng, stazei sanguine și remodelării inimii. Complicațiile comune ale stenozei mitrale includ:

a) Fibrilația atrială - Datorită dilatării atriului stâng și presiunii crescute, fibrilația atrială este frecventă în stenoza mitrală. b) Insuficiența cardiacă - Presiunea crescută în atriul stâng poate duce la congestie pulmonară și insuficiență cardiacă. e) AVC embolic - Staza sanguină în atriul stâng poate duce la formarea de trombi, care pot emboliza și cauza accidente vasculare cerebrale (AVC).

Complicațiile c) Embolia pulmonară și d) Tahicardia ventriculară nu sunt tipice pentru stenoza mitrală:

c) Embolia pulmonară este de obicei asociată cu tromboza venoasă profundă, nu direct cu stenoza mitrală. d) Tahicardia ventriculară nu este o complicație comună a stenozei mitrale, fiind mai des asociată cu alte tipuri de cardiomiopatii sau boală coronariană.

Care din urmatoarele medicamente se folosesc atat in NON-STEMI cat si in angina instabila?

Care din urmatoarele sunt cauze de cord pulmonar cronic ?

Care din urmatoarele modificari sunt compatibile cu socul cardiogen ?

a) presiune in capilarul pulmonar de 5-10 mmHg
b) debit cardiac de 3 l/m*/min
c) debit cardiac de 1,2 l/m’/min
d) hipotensiune arteriala TAsistolica de 80 mmHg
e) oligurie de 15 ml/ora.

Care din urmatoarele modificari fiziopatologice apar in edemul pulmonar acut ?

a) hipoperfuzie la nivelul capilarelor pulmonare prin obstructie embolica la nivel arterial
b) insuficienta respiratorie hipoxemica
c) insuficienta respiratorie hipercapnica
d) obstructie la nivel bronsiolar mediata de degranulare mastocitara si secretie de IgE.
e) reducerea difuziunii gazelor la nivel capilar

Care din urmatoarele sunt semne clinic de insuficienta ventriculara stanga ?

a) Tahicardia sinusala
b) Galop ventricular prin zgomot S3
c) Suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana
d) Hepatomegalie si turgescenta jugulara
e) Edeme ale membrelor inferioare.

Care din urmatoarele manopere terapeutice se pot aplica la o pacienta de 41 ani cu criza de TPSV pentru care solicita Serviciul de Ambulanta ?

a) Manevre vagale
b) Stimulare cu padelele defibrilatorului
c) Stimulare transvenoasa cu frecventa fixa 60/min.
d) Adenozina i.v.
e) Soc electric extern asincron

Dupa o infectie cu coronavirus, un pacient dezvolta pericardita acuta. Care sunt semnele ECG de pericardita ?

a) Subdenivelare segment PR
b) Supradenivelare concava de segment ST
c) Subdenivelare de segment ST
d) Supradenivelare convexa de segment ST
e) Supradenivelare orizontala de segment ST

Referitor la presiunea venoasa pulmonara sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a) Presiunea normala este 5-10 mmHg
b) Cefalizarea apare la o presiune < 5 mmHg
c) Liniile Kerley B apar daca presiunea venoasa pulmonara scade < 5 mmHg.
d) Edemul pulmonar interstitial apare la o valoare de 10-15 mmHg.
e) La o presiune de peste 25 mmHg apare edemul pulmonar alveolar

Stenoza mitrala stransa se caracterizeaza prin urmatorii parametrii ecografici:

a) aria valvulara mitrala > 1-1.5 m/s
b) aria valvulara mitrala 4-6 cm?
c) gradient mediu > 10 mmHg
d) gradient mediu = 4 mmHg
e) arie valvulara mitrala < 1 cm?

Stenoza mitrală severă se caracterizează prin următorii parametri ecografici:

• c) Gradient mediu > 10 mmHg - Un gradient mediu de presiune transvalvular de peste 10 mmHg indică o stenoză mitrală severă. • e) Arie valvulară mitrală < 1 cm² - O arie valvulară mitrală mai mică de 1 cm² este caracteristică pentru stenoza mitrală severă.

Celelalte afirmații nu sunt corecte pentru descrierea stenozei mitrale severe:

• a) Aria valvulară mitrală > 1-1.5 m/s - Aceasta nu este o unitate corectă pentru aria valvulară, iar viteza fluxului prin valva mitrală nu este exprimată în m/s în acest context. • b) Aria valvulară mitrală 4-6 cm² - Aceasta este aria unei valve mitrale normale sau ușor afectate, nu sever stenozate. • d) Gradient mediu = 4 mmHg - Un gradient de 4 mmHg este caracteristic pentru stenoza mitrală ușoară până la moderată, nu severă.

Extrasistolele ventriculare se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) complexe QRS inguste
b) complex QRS similar cu cel sinusal
c) complex QRS diferit fata de cel sinusal
d) unda T diferita fata de cea sinusala
e) interval QT diferit fata de cel sinusal

- Intr-un atrial 4:1 cu freceventa ventriculara de 75/min care este frecventa activarilor atriale ?

Într-un flutter atrial cu bloc 4:1 și o frecvență ventriculară de 75 bătăi pe minut, frecvența activărilor atriale poate fi calculată astfel:

Frecvența activărilor atriale = Frecvența ventriculară × 4 Frecvența activărilor atriale = 75 bătăi pe minut × 4 = 300 bătăi pe minut

Tratamentul bolii pulmonare interstitiale include:

a) Corticosteroizi in monoterapie, eficienti la aproximativ 10% dintre pacienti
b) Corticosteroizi + medicamente imunosupresoare
c) Transplantul pulmonar
d) Streptomicina
e) Interferon gamma

- Pe o radiografie toracicã, o constatare tipicã pentru abcesul pulmonar este reprezentatã de:

a) aspect reticulonodular.
b) model liniar
c) noduli multiplii diseminati bilateral
d) cavitate cu nivel hidro-aeric in interior.
e) radiografia toracică este normală

Diagnosticul de tuberculozã pulmonară primară poate necesita urmätoarele:

a) Contextul epidemiologic.
b) Testul Mantoux Skin.
c) Coroborarea cu anomaliile radiologice.
d) Punctia lombară
e) Posibila endoscopie bronsicã

Tabloul clinie al apneei obstructive de somn poate include urmãtoarele simptome:

a) Somnolentã excesivă în timpul zilei.
b) Dureri de cap dimineata.
c) IAH (Indice de apnee-hipopnee/ pe orã de somn) < 5.
d) Tulburãri de atentie.
e) Depresie, iritabilitate.

Următoarele investigatii pot fi utilizate pentru o evaluare completã a sindromului de apnee obstructivã in somn:

a) Examene cardiologice.
b) Teste functionale pulmonare.
c) Imagistica cãilor aeriene superioare.
d) Biopsie pulmonarã.
e) Evaluarea obezitatii

- Pentru evaluarea dependentei de tutun se folosese urmãtoarele, cu exceptia:

a) Testul Fagerstrom pentru dependenta de nicotină.
b) Rata de CO expirat
c) Radiografia toracica
d) Spirometrie.
e) Nu este necesarã anamneza.

Următoarele afirmatii despre bronsiectazie sunt adevãrate:

a) Tabloul clinic se caracterizeazã prin alternanta perioadelor de stabilitate cu perioadele
de suprainfectie
b) Bronsiectaziile sunt o cauzã frecventã de hemoptizie
c) Spirometria evidentiazã o disfunctie ventilatorie restrictivă
d) Fibrobronhoscopia este întotdeauna necesară
e) Tusea cu expectoratie purulenta este simptomul principal in bronsiectazie

Standardul de aur în confirmarea diagnosticului de TB secundară pulmonară necesită:

a) Cultura din frotiu de spută pozitiv
b) Examen histopatologic care evidentiazã granulom cu necrozã cazeoasă
c) Doar o radiografie toracică sugestivă
d) Un test Mantoux pozitiv
e) Doar caracteristici clinice sugestive

• a) Cultura din frotiu de spută pozitiv - Este standardul de aur pentru diagnostic. • b) Examen histopatologic care evidențiază granulom cu necroză cazeoasă - Deși nu este standardul de aur, este foarte sugestiv pentru TB și este utilizat în diagnosticul histopatologic.

Astfel, răspunsurile corecte ar fi:

• a) Cultura din frotiu de spută pozitiv • b) Examen histopatologic care evidențiază granulom cu necroză cazeoasă

- Algoritmul de diagnostic al pneumopatiilor interstifiale difuze include urm ă toarele investigatii, cu exceptia:

Criteriile pentru a determina dacă astmul este bine controlat sunt:

a) Simptome in timpul zilei >4 zile/săptămână
b) Simptome in timpul zilei <4 zile/săptămână
c) Exacerbãri freevente, severe
d) VEMS sau PEF>90% din valoarea maxima a pacientului
e) Activitate fizică normala

Criteriile pentru a determina dacă astmul este bine controlat includ:

• b) Simptome în timpul zilei <4 zile/săptămână - Frecvența scăzută a simptomelor în timpul zilei indică un control bun al astmului. • d) VEMS sau PEF >90% din valoarea maximă a pacientului - Funcția pulmonară apropiată de valoarea maximă a pacientului sugerează un control bun. • e) Activitate fizică normală - Capacitatea de a desfășura activități fizice normale fără limitări indică un control adecvat al astmului.

Celelalte opțiuni indică un astm insuficient controlat:

• a) Simptome în timpul zilei >4 zile/săptămână - Frecvența crescută a simptomelor sugerează un control slab. • c) Exacerbări frecvente, severe - Exacerbările severe și frecvente indică un control inadecvat.

Astfel, răspunsurile corecte sunt:

• b) Simptome în timpul zilei <4 zile/săptămână • d) VEMS sau PEF >90% din valoarea maximă a pacientului • e) Activitate fizică normală

Explorer

Grile

Graph View

Backlinks