Cuprins
- 1. Hipertensiunea arterială
- 2. Complicațiile HTA necontrolate sau netratate
- 3. Etiologia hipertensiunii arteriale
- 4. Evaluarea bolnavilor cu HTA
- 5. Tratamentul hipertensiunii arteriale
- 6. Bibliografie
1. Hipertensiunea arterială
1.1. Definiție
Hipertensiunea arterială (HTA) este definită ca valori crescute ale tensiunii arteriale. Este una dintre cele mai frecvente patologii cardiovasculare.
1.2. Provocare globală de sănătate
Hipertensiunea arterială rămâne principala cauză a bolilor cardiovasculare (BCV) și a decesului la nivel mondial și în Europa, fiind o problemă de sănătate prevenibilă. Prevalența generală a HTA la adulți este între 30 - 45%, iar numărul persoanelor cu hipertensiune arterială este estimat să crească cu 15-20% până în 2025, ajungând aproape la 1.5 miliarde.
Date statistice importante:
- HTA necontrolată este responsabilă de 7.5 milioane decese la nivel global.
- Frecvența hipertensiunii arteriale crește cu înaintarea în vârstă, cu o prevalență >60% la persoanele >60 de ani.
1.3. Impactul global al hipertensiunii arteriale
În 2015, hipertensiunea arterială a fost responsabilă pentru:
- 10 milioane de decese
- Peste 200 milioane de ani de viață ajustați pentru dizabilitate (DALY)
Impactul hipertensiunii arteriale:
- 4.9 milioane decese prin boală coronariană ischemică (BCI)
- 2 milioane decese prin accident vascular cerebral (AVC) hemoragic
- 1.5 milioane decese prin AVC ischemic
2. Complicațiile HTA necontrolate sau netratate
Complicațiile hipertensiunii arteriale necontrolate includ:
- AVC
- Hipertrofie ventriculară stângă (HVS)
- Insuficiență renală
- Retinopatie
- Insuficiență cardiacă
- Infarct miocardic acut (IMA)
- Ateroscleroză
- Anevrism
- Disecție de aortă
3. Etiologia hipertensiunii arteriale
3.1. HTA esențială
HTA esențială reprezintă 95% din cazuri și nu are o cauză identificabilă. Restul de 5% sunt cazuri de HTA secundară.
3.2. Mecanisme implicate în HTA
Mecanismele implicate în dezvoltarea hipertensiunii arteriale includ:
- Sistemul nervos simpatic (SNS)
- Sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRAA)
- Funcția cardiacă
- Funcția endotelială
- Retenția de sodiu și apă
Factori implicați în patogeneza HTA:
- Disfuncții ale SNS și SRAA
- Inflamație
- Rezistență la insulină
- Vasoconstricție și creșterea rezistenței periferice
- Creșterea volumului sangvin
4. Evaluarea bolnavilor cu HTA
4.1. Măsurarea tensiunii arteriale
Măsurarea corectă a tensiunii arteriale este esențială pentru evaluarea și managementul hipertensiunii arteriale. Se recomandă utilizarea unei manșete adecvate și respectarea tehnicilor corecte de măsurare.
4.2. Factori care influențează riscul cardiovascular
Factorii care influențează riscul cardiovascular la pacienții cu hipertensiune includ:
- Vârsta
- Sexul
- Istoricul familial de boli cardiovasculare
- Fumatul
- Dislipidemia
- Diabetul zaharat
- Obezitatea
4.3. Hipertensiunea de halat alb
Hipertensiunea de halat alb poate fi prezentă la 30-40% dintre pacienții cu o tensiune arterială crescută în cabinetul medical. Este mai frecventă la femei, la pacienții mai vârstnici și la nefumători.
4.4. Examinarea clinică și evaluarea afectării de organ țintă
Evaluarea clinică include anamneza detaliată și examenul fizic. Se va acorda atenție semnelor de afectare a organelor țintă (creier, inimă, rinichi, ochi).
4.5. Examene paraclinice
Examenele paraclinice recomandate pentru evaluarea HTA includ:
- ECG
- Ecocardiografie
- Fund de ochi
- Analize de sânge (creatinină, potasiu, lipide, glicemie)
- Analize de urină (proteinurie, microalbuminurie)
5. Tratamentul hipertensiunii arteriale
5.1. Modificarea stilului de viață
Modificarea stilului de viață este esențială în managementul HTA. Intervențiile includ:
- Pierderea în greutate
- Dietă sănătoasă (DASH)
- Reducerea aportului de sodiu
- Creșterea aportului de potasiu
- Activitate fizică regulată
- Reducerea consumului de alcool
Impactul modificării stilului de viață:
- Scăderea tensiunii arteriale sistolice cu 5-10 mmHg
5.2. Medicația antihipertensivă
Clasificarea medicației antihipertensive include:
- Diuretice
- Beta-blocante
- Blocante ale canalelor de calciu (BCC)
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
- Antagoniști ai receptorilor de angiotensină II (sartani)
- Alte clase (ex. vasodilatatoare directe, medicație cu acțiune centrală)
5.3. Urgențele hipertensive
Urgențele hipertensive includ:
- Crize hipertensive (TAS >220 mmHg, TAD >130 mmHg)
- Afectarea acută a organelor țintă (creier, rinichi, inimă)
5.4. Hipertensiunea rezistentă
Hipertensiunea rezistentă este definită ca tensiunea arterială necontrolată în ciuda administrării a trei clase de medicamente antihipertensive, inclusiv un diuretic.
5.5. Hipertensiunea secundară
Hipertensiunea secundară este cauzată de o afecțiune specifică și tratabilă, cum ar fi:
- Feocromocitom
- Hipertensiune renovasculară
- Apnee obstructivă de somn
- Boli endocrine
5.6. Tratamentul HTA în situații speciale
Tratamentul HTA poate varia în funcție de situațiile speciale, cum ar fi:
- HTA în sarcină
- HTA și boala coronariană ischemică
- HTA și insuficiența renală cronică
- HTA și insuficiența cardiacă
6. Bibliografie
- 2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial hypertension
- Delacroix S et al. Hypertension: Pathophysiology and Treatment. J Neurol Neurophysiol 2014
- Dorobantu M. et al. J Hypertens. 2018
- Esler et al. The Sympathetic System and Hypertension. AJH 2000
- Grassi G. The ‘neuroadrenergic hypothesis’ in hypertension: current evidence. Exp Physiol 2010
- Hall JE. Am J Hypertens 1997
- Landsberg L. J Cardiovasc Pharmacol 1994
- Manolis et al. Current Vascular Pharmacology 2014
- Mancia G, Grassi G. The Autonomic Nervous System and Hypertension. Circ Res 2014
- Pop Dana. Rolul sistemului renina angiotensina – aldosteron in patogeneza bolilor cardiovasculare. ed. Clusium 2007
- Tuck ML et al. N Engl J Med 1981
- Van Wijk BLG et al. J Hypertens 2005