Cuprins


1. Introducere

Astmul bronșic și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sunt două dintre cele mai frecvente boli respiratorii cronice care afectează populația. Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin hiperreactivitate bronșică (HRB) la o multitudine de stimuli, în timp ce BPOC este caracterizată prin obstrucția persistentă și progresivă a fluxului aerian, asociată cu un răspuns inflamator cronic.

2. Astmul Bronșic

2.1. Fiziopatologie

Astmul bronșic este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată prin episoade recurente de bronhoconstricție acută cu dispnee, tahipnee, tuse, senzație de constricție toracică și wheezing. Inflamația cronică duce la hiperreactivitatea bronșică, obstrucția fluxului aerian și hipersecreția bronșică.

2.2. Factori de risc

  • Expunerea la alergeni
  • Infecții respiratorii
  • Poluare ambientală
  • Factori genetici

2.3. Clasificare

După severitatea manifestărilor clinice:

  • Astm bronșic intermitent
  • Astm bronșic ușor persistent
  • Astm bronșic moderat persistent
  • Astm bronșic sever persistent
  • Status astmaticus

După controlul bolii:

  • Controlat: simptome ≤2/săptămână, fără limitări ale activității, fără simptome nocturne, utilizarea medicației de criză ≤2/săptămână, fără exacerbări.
  • Parțial controlat: unul din criteriile de mai sus în orice săptămână.
  • Necontrolat: ≥3 criterii de astm parțial controlat în orice săptămână.

2.4. Obiectivele tratamentului antiastmatic

  • Menținerea unei funcții pulmonare cât mai apropiate de normal.
  • Activitatea pacientului în condiții normale, inclusiv efort fizic.
  • Prevenirea apariției simptomelor cronice supărătoare (tuse, dispnee nocturnă, matinală sau după efort).
  • Prevenirea crizelor de astm.
  • Evitarea efectelor adverse ale medicației.

2.5. Principii generale de tratament

  • Astmul bronșic este o boală cronică cu exacerbări acute.
  • Tratamentul vizează controlul simptomelor, prevenirea crizelor și reducerea inflamației cronice.
  • Prevenirea crizelor implică evitarea expunerii la alergeni, evitarea îmbolnăvirilor respiratorii, tratamentul riguros și evaluări periodice.

3. BPOC

3.1. Fiziopatologie

BPOC este caracterizată prin inflamație cronică a căilor respiratorii, cu implicarea limfocitelor T CD8, macrofagelor și neutrofilelor, eliberarea de mediatori și enzime, stres oxidativ și dezechilibru între proteaze și antiproteaze, ducând la distrugerea elastinei și emfizem.

3.2. Tablou clinic

Tabloul clinic al BPOC include simptome precum dispnee, tuse cronică și expectorație, iar diagnosticul se confirmă prin spirometrie, care permite și stadializarea bolii.

3.3. Clasificarea BPOC după GOLD

Clasificarea BPOC conform GOLD se bazează pe gradul de obstrucție a fluxului aerian și severitatea simptomelor.

3.4. Managementul BPOC stabil

Obiectivele managementului BPOC includ reducerea simptomelor, prevenirea progresiei bolii, creșterea toleranței la efort, îmbunătățirea calității vieții, prevenirea și tratamentul complicațiilor și exacerbărilor, reducerea mortalității și minimizarea efectelor adverse ale tratamentului.

4. Tratamentul farmacologic

4.1. Clasificarea farmacologică

  • Medicația bronhodilatatoare
  • Medicamente antiinflamatoare
  • Alternative terapeutice

4.2. Bronhodilatatoarele

4.3. Beta2 adrenomimeticele

Clasificare

  • După acțiunea pe receptorii β: neselective (stimulează receptorii β1 și β2), selective (acționează numai asupra receptorilor β2).
  • După durata de acțiune: cu durată scurtă de acțiune (BADSA), cu durată lungă de acțiune (BADLA), cu durată foarte lungă de acțiune.

Efecte farmacologice

  • Bronhodilatație rapidă, înlăturarea crizei de astm și prevenirea crizelor previzibile.
  • Inhibă degranularea mastocitară și funcția celulelor inflamatorii.
  • Stimulează clearance-ul mucociliar și inhibă eliberarea de acetilcolină din nervii colinergici.

Farmacocinetică

  • Administrare inhalatorie: efect rapid, vârf la 30-60 minute, durata 4-12 ore.
  • Administrare orală: rar utilizată, efecte adverse mai frecvente.
  • Administrare subcutanată: în cazuri severe de astm sau la copii.

Indicații

  • BADSA: tratamentul crizelor de astm și BPOC.
  • BADLA: tratament de fond în astm (în asociere cu corticosteroizi inhalatori), monoterapie sau în combinație cu corticosteroizi sau M-colinolitice în BPOC.
  • Compușii cu durată foarte lungă: BPOC.

Reacții adverse

  • Tahicardie, palpitații, aritmii, tremor, crampe musculare, hipopotasemie, cefalee, anxietate.

4.4. Parasimpaticolitice (M-colinolitice)

Indicații

  • BPOC
  • Astm bronșic persistent (în asociere cu beta2 adrenomimetice)
  • Astm bronșic asociat cu BPOC (sindrom ACO)
  • Crize severe de astm

4.5. Metilxantinele

Mecanism de acțiune

  • Inhibă neselectiv fosfodiesterazele și crește cAMP și cGMP intracelular.
  • Antagonist competitiv al receptorilor pentru adenozină.

Efecte farmacologice

  • Stimulare SNC, bronhodilatație, efect diuretic, stimulare miocardică.

Farmacocinetică

  • Administrare orală sau intravenoasă.
  • Se absoarbe rapid și aproape complet după administrarea orală.
  • Se distribuie larg în organism și se metabolizează hepatic.

Indicații

  • Astm bronșic (tratament de fond și tratamentul crizelor severe)
  • BPOC (în asociere cu beta2 agoniști)

Reacții adverse

  • Tahicardie, aritmii, cefalee, nervozitate, insomnie.

4.6. Glucocorticoizii

Efecte farmacologice

  • Scad sinteza de prostaglandine și leucotriene.
  • Reduc sinteza de citokine proinflamatorii.
  • Previn migrarea celulelor inflamatorii și scad edemul.

Indicații

  • Astm bronșic (tratament de fond și exacerbări)
  • BPOC (forme severe cu exacerbări frecvente)

4.7. Modificatorii de leucotriene

Efecte farmacologice

  • Ameliorarea funcției pulmonare.
  • Reducerea necesarului de beta2 agoniști de criză.

Indicații

  • Controlul formelor ușoare de astm bronșic.
  • Profilaxia crizelor de astm bronșic moderat/sever persistent.

4.8. Inhibitorii degranulării mastocitare

Mecanism de acțiune

  • Inhibă eliberarea mediatorilor inflamatori din mastocite.
  • Stabilizează membrana mastocitară.

4.9. Anti IgE

Omalizumab

  • Anticorp monoclonal care se leagă de regiunea Fc a IgE, reducând concentrația de IgE liberă și numărul de receptori FcεRI.

Indicații

  • Astm bronșic sever persistent.
  • Urticarie cronică idiopatică.

4.10. Terapia anti IL-5

Indicații

  • Astm sever cu componentă eozinofilică (treapta 5).

4.11. Imunoterapia alergen specifică

Indicații

  • Astm alergic la acarieni (treapta 5).

4.12. Antihistaminicele H1

Reprezentanți

  • Azelastina, Cetirizina, Levocetirizina, Ebastina, Fexofenadina, Loratadina, Desloratadina, Mizolastina.

4.13. Medicamentele antitusive

Indicații

  • Tusea seacă, iritativă.

4.14. Expectorantele și mucoliticele

Indicații

  • Afecțiuni bronhopulmonare cu spută vâscoasă.
  • Bronșite acute și cronice, BPOC, mucoviscidoză.

5. Explicații imagini

Figura 1: Căile dopaminergice în schizofrenie

Figura 1: Căile dopaminergice în schizofrenie

Această figură prezintă principalele căi dopaminergice implicate în patofiziologia schizofreniei, inclusiv calea mezolimbică (asociată cu simptomele pozitive), calea mezocorticală (asociată cu simptomele negative și cognitive), calea nigrostriatală (asociată cu tulburările motorii) și calea tuberoinfundibulară (asociată cu funcția endocrină).

Tabel 1: Clasificarea medicamentelor antiasmatice

MedicamentClasăDoză uzuală
SalbutamolBeta2 adrenomimetic cu acțiune scurtă2 puffuri la nevoie
SalmeterolBeta2 adrenomimetic cu acțiune lungă1 puff la 12 ore
FluticazonăCorticosteroid inhalator100-250 mcg
MontelukastModificator de leucotriene10 mg/zi
CromoglicatInhibitor al degranulării mastocitare2-4 puffuri/zi

6. Caz clinic

Pacient 47 de ani, fumător, 10 țigări/zi

Prezentare: De 3 zile cu rinoree apoasă, fără febră, tuse seacă, wheezing, dispnee, simptome apărute după curățenia de primăvară în casă.

Antecedente personale patologice: Episoade similare în fiecare primăvară sau în contextul virozelor în cursul iernii.

Autoadministrare: Codeină pentru tusea seacă la indicația vecinei.

  1. Diagnostic: Astm bronșic.
  2. Recomandări: Evaluare medicală completă, testare alergologică, inițierea unui tratament de fond cu corticosteroizi inhalatori și beta2 agonist cu acțiune lungă, evitarea alergenilor cunoscuți.
  3. Administrarea codeinei: Nu este recomandată din cauza potențialului de agravare a simptomelor respiratorii.