Scurtă Recapitulare

  • Interacțiunea dintre organismul indemn și MTB rămâne în 70% din situații indiferentă și doar în 30% din situații se soldează cu infectarea organismului.
  • Infecția la rândul ei se menține latentă într-o proporție de peste 90% din cazuri.
  • Mai puțin de 10% se transformă în îmbolnăvire precoce sau tardivă.
  • 1/3 din populația lumii are ITBL (2019 - Eur.Resp.J - prevalența globală: 24.8% (IDR), 21.2 (Quantiferon)).
  • ITBL se poate transforma în infecție activă (boală) în prezența factorilor de risc (5-10% din total ITBL).
  • A SE DIFERENȚIA DE TUBERCULOZA (BOALĂ) – PRIMARĂ SAU SECUNDARĂ!

Tuberculoza Primară

  • Reprezintă ansamblul modificărilor biologice, anatomo-radiologice și clinice apărute în urma primului contact cu bacilul Koch și care se desfășoară până la calcifierea leziunilor.

Tuberculoza Secundară

  • Tuberculoza pulmonară a adultului, în funcție de stadiile de evoluție a bolii, prezintă mai multe forme clinico-radiologice:
    1. Tuberculoza infiltrativă
    2. Tuberculoza fibro-cazeoasă
    3. Tuberculoza pulmonară cazeos-circumscrisă – TUBERCULOMUL
    4. Tuberculoza secundară fibroasă
    5. Tuberculoza bronșică
    6. Tuberculoza miliară – prezentată anterior

A. Tuberculoza Infiltrativă

Definiție

  • Este considerată forma de debut radiologic a TB secundare /tuberculoză secundară caracterizată prin prezența unor infiltrate cu extindere variată/leziuni de alveolită exudativă, cu sau fără focare de ramolisment, dar fără prezența de caverne constituite (“ftizie incipientă”).

Tabloul Anatomoradiologic

  • Infiltrate izolate sau parțial confluente, bine delimitate sau cu contur mai estompat de tip infiltrativ-nodular.
  • Clasic se descriu mai multe forme de infiltrate precoce: infiltratul precoce Assmann, infiltratul nodular, infiltratul nebulos Dufourt, infiltratul în focare multiple (plurifocal) și infiltratul de tip pneumonic.
  • Se localizează în special în regiunea apico-subapicală (sub, retro, supraclavicular) pulmonară și segmentului apical al LI (Nelson-Fowler).

Localizare Preferențială

  • Lobul superior și segmentul de ventilație posterior al LSD din față și profil.
  • Segmentul apical Nelson, al LI - vârful lui Fowler (față și profil).

Diagnosticul Diferențial

  • Pneumonia acută bacteriană – pneumococică.
  • Pneumoniile bacteriene cronice cu aspect radiologic de “zonită trenantă” se diferențiază mai dificil de un infiltrat tuberculos.
  • Pneumoniile virale cu baciloscopia negativă și resorbția spontană.
  • Infiltratele labile eozinofilice (sindromul Loeffler), alergice- difuze, de intensitate redusă, eozinofilie evidentă (10-25%) în sânge sau spută.
  • Chistul hidatic neevacuat descoperit întâmplător - bine delimitat, omogen, eozinofilie.
  • Bolile pulmonare cu evoluție cronică – supurații, bronșiectazii suprainfectate, carcinomul bronhopulmonar, infarctul pulmonar, pneumoconiozele (silicoza).

Evoluția

  • Poate urma anumite direcții în funcție de reactivitatea organismului și a tratamentului aplicat:
    • Regresivă prin resorbția parțială lezională exudativ pneumonică și remanierea fibroasă a proceselor cazeoase.
    • Restitutio ad integrum după necroza de cazeificare a parenchimului este puțin probabilă.
    • Extensivă, prin ramolirea cazeumului, evacuarea cu apariția leziunii cavitare.
    • Staționară pe durată variabilă de săptămâni sau luni, fără a se agrava sau regresa, pentru ca ulterior să evolueze totuși spre excavare.
    • Încapsularea și transformarea într-o masă cazeoasă înconjurată de o cochilie fibroasă, devenind un tuberculom.

B. Tuberculoza Fibro-Cazeoasă - Ftizia Manifestă

Caracteristici Generale

  • Constituie forma cea mai frecventă la adult și apare ca urmare a evoluției nefavorabile a unei tuberculoze infiltrative.
  • Frecvența: 70-80%.
  • Caracteristica principală a acestei forme de TB este necroza cazeoasă cu formare de caverne prin necroză, ramolirea și ulterior lichefierea cu evacuarea cazeumului printr-o bronșie de drenaj lăsând în loc o cavitate cu conținut aerian.
  • Radiologic se descriu opacități de toate tipurile, infiltrate, leziuni cavitare, reacții reparatorii fibroase și zone de emfizem.

Cavernă Tuberculoasă

  • Structura cavernei: perete și conținut.
    • Intern:
      • Format dintr-o zonă de necroză cazeoasă cremoasă, lichidă sau secretantă.
      • Zona infectantă/de maxima activitate a BK.
      • În acest strat bogat în bacili se desfășoară o intensă activitate bacteriană, înmulțirea acestora găsind condiții ca într-un “adevărat termostat”.
    • Mijlociu - “coca cavitară”:
      • Este un granulom nespecific, constituit din țesut de granulație alături de procese inflamatorii nespecifice.
      • Existența în acest strat a numeroșilor fibroblasti permite evoluția spre scleroză/fibroza cicatricială, potențial de vindecare pe care peretele cavernei îl păstrează în permanență.
      • Este impropriu dezvoltării bacililor.
    • Extern:
      • Periferic, care delimitează caverna de țesutul înconjurător.
      • În cavernele recente, reprezentat de atelectazia pericavitară, zonă în care alveolele pulmonare sunt turtite până la dispariția aerului din interiorul acestora.
      • În cavernele mai vechi, stratul extern este fibroscleros, compus din țesut de granulație nespecific și lipsit de bacili.
    • Conținutul cavernei - masa cazeoasă - magma purulentă, cu aspect brânzos – cazeum.

Diagnosticul Pozitiv

  • Anamnestice: noțiunea de contact infectant cert sau probabil.
  • Clinice: sindrom de impregnare bacilară sau asocierea cu alte afecțiuni care favorizează apariția sau evoluția TB.
  • Radiologice: evidențierea cavernei și a leziunilor asociate.
  • Bacteriologice: evidențierea B.K. în spută la examenul microscopic + cultură.
  • Biologice: VSH crescut, etc.

Diagnosticul Diferențial

  • Prezența unei imagini cavitare pe radiografia toracică impune un demers diagnostic diferențial cu:
    • Abcesul pulmonar: debut insidios, tuse și expectorație cronică, spută fetidă.
    • Pneumonia cu Klebsiella: aspect radiologic de bloc pneumonic, cu microclarități.
    • Cancerul bronhopulmonar excavat: istoric de mare fumător, radiologic-cavitate cu perete gros (“în chenar”), asociată frecvent cu adenopatii hilare și mediastinale.
    • Chistul hidatic complicat: istoric de vomică cu lichid clar, cavitate cu perete subțire, bine conturat radiologic.
    • Aspergilomul intracavitar (micetomul): aspect distinctiv de “calotă clară” apicală a opacității.