Cuprins
- 1. Definiție
- 2. Fiziopatologie
- 3. Determinantii functiei de pompa a VS
- 4. Etiologia insuficienței cardiace
- 5. Tabloul clinic al insuficienței cardiace
- 6. Investigații paraclinice
- 7. Clasificarea insuficienței cardiace
- 8. Tratament
- 9. Complicații
- 10. Mesaje finale
1. Definiție
Insuficiența cardiacă (IC) este un sindrom determinat de modificări structurale sau funcționale cardiace care afectează funcția de pompă a inimii, necesară pentru susținerea circulației în limite fiziologice. Conform definiției Societății Europene de Cardiologie (2021), IC este un sindrom clinic (simptome și semne definitorii) cauzat de anomalii cardiace funcționale sau structurale care determină scăderea debitului cardiac și/sau creșterea presiunilor de umplere intracardiace în repaus sau în timpul efortului.
Formula debitului cardiac
Debit cardiac (DC) = Volum bătaie (VB) x Frecvență cardiacă (FC)
2. Fiziopatologie
Fiziopatologia insuficienței cardiace implică mecanisme neuro-hormonale și remodelare miocardică care duc la scăderea debitului cardiac. Aceste mecanisme includ activarea sistemului nervos simpatic și a sistemului renină-angiotensină, precum și eliberarea de peptide natriuretice.
Remodelarea ventriculară
Remodelarea ventriculară poate fi de natură ischemică sau non-ischemică și implică modificări structurale și funcționale ale miocardului.
3. Determinantii functiei de pompa a VS
Determinantii functiei de pompa a ventriculului stâng (VS) includ:
- Contractilitatea
- Presarcina
- Postsarcina
Contractilitatea miocardică
Contractilitatea miocardică este influențată de factori inotropi pozitivi (activitate simpatică, conținutul de Ca++ intramiocitar, agenți farmacologici) și negativi (activitate parasimpatică, hipoxie, agenți farmacologici).
4. Etiologia insuficienței cardiace
4.1. Cauze principale
- Boală cardiacă ischemică (35-40%)
- Cardiomiopatie dilatativă (30-34%)
- Hipertensiune (15-20%)
4.2. Alte cauze
- Cardiomiopatie non-dilatativă: hipertrofică, restrictivă
- Valvulopatii (mitrale, aortice, tricuspide)
- Boli cardiace congenitale
- Alcool și medicamente (chimioterapie, imunoterapie)
- Circulație hiperdinamică (anemie)
- Insuficiență cardiacă dreaptă
- Aritmii (fibrilație atrială), bradicardie
- Boli pericardice
- Infecții: miocardite
5. Tabloul clinic al insuficienței cardiace
5.1. Simptome
- Dispnee de efort
- Ortopnee
- Dispnee paroxistică nocturnă
- Fatigabilitate
5.2. Semne
- Tahicardie
- Zgomot 3/4
- Raluri crepitante
- Matitate bazală
- Turgescența jugulară
- Edeme gambiere
- Ascită
- Hepatomegalie sensibilă
Sindromul de debit cardiac scăzut
Simptomele includ fatigabilitate, paloare, scădere în greutate, oligurie, scăderea tensiunii arteriale sistolice (TAS) și creșterea tensiunii arteriale diastolice (TAD), tulburări cognitive.
6. Investigații paraclinice
6.1. Teste de sânge
- Hemoleucogramă completă (FBC)
- Teste de funcție renală și hepatică
- BNP (peptid natriuretic de tip B)
- Teste tiroidiene
6.2. Radiografie toracică
- Mărirea camerelor cardiace
- Raport cardiotoracic >0,55
- Congestie pulmonară
- Hipertensiune arterială pulmonară
- Revărsat pleural
6.3. Ecocardiografie
- Mărirea ventriculului stâng (LV), ventriculului drept (RV) sau a ambelor
- Scăderea contractilității
- Mărirea atriului stâng (LA), atriului drept (RA) sau a ambelor
- Scăderea fracției de ejecție a ventriculului stâng (LVEF) și a ventriculului drept (RVEF)
- Hipertensiune arterială pulmonară (PAPs)
- Insuficiență mitrală (MR), insuficiență tricuspidiană (TR)
- Disfuncție diastolică a ventriculului stâng
6.4. Alte investigații
- Electrocardiogramă (ECG)
- Ecografie de stres
- Cardiologie nucleară
- Rezonanță magnetică cardiacă (CMR)
- Cateterism cardiac
ECG în insuficiența cardiacă
ECG-ul este întotdeauna anormal și poate arăta anomalii morfologice ale bolii de bază, necroză, hipertrofie și aritmii (fibrilație atrială, tahicardie ventriculară, tahicardie sinusală).
7. Clasificarea insuficienței cardiace
7.1. Clasificarea NYHA
- Clasa I: Fără limitare a activității fizice obișnuite
- Clasa II: Limitare ușoară a activității fizice
- Clasa III: Limitare marcată a activității fizice
- Clasa IV: Incapacitatea de a efectua orice activitate fizică fără disconfort
7.2. Clasificarea în funcție de fracția de ejecție
- Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă (HFrEF): LVEF < 40%
- Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF): LVEF > 50%
- Insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție intermediară (HFmrEF): LVEF 40-50%
- Disfuncție sistolică a ventriculului drept (RVSD): Cor pulmonale cronic
8. Tratament
8.1. Tratament non-farmacologic
- Educație
- Renunțarea la fumat
- Activitate fizică (20-30 minute de mers pe jos de 3-5 ori pe săptămână, 20 minute de ciclism la 70-80% din frecvența cardiacă maximă de 5 ori pe săptămână)
- Modificarea dietei (reducerea sării, controlul greutății corporale)
8.2. Tratament farmacologic
Medicamente pentru îmbunătățirea prognosticului
- IECA/Sartani (Ramipril, Perindopril, Valsartan, Candesartan)
- Inhibitori de neprilizină și receptor de angiotensină (ARNI: Valsartan/Sacubitril)
- Beta-blocante (Nebivolol, Bisoprolol, Metoprolol, Carvedilol)
- Antialdosteronice (Spironolactonă, Eplerenonă)
- Inhibitori SGLT-2 (Dapagliflozină, Empagliflozină)
Medicamente pentru ameliorarea simptomelor
- Diuretice (Furosemid, Bumetanid, HCTZ)
- Glicozide cardiace (Digoxin în caz de fibrilație atrială)
- Anticoagulante orale (în caz de fibrilație atrială asociată)
- Ivabradină, mononitrați
8.3. Tratament intervențional
- Revascularizare (miocard hibernant, viable dar hipocontractil)
- MitraClip (repararea valvulară mitrală transcater)
8.4. Terapia cu dispozitive
- Terapie de resincronizare cardiacă (CRT) pentru pacienți cu LVEF < 35% și bloc de ramură stângă (LBBB)
- Dispozitiv de asistare ventriculară stângă (LVAD)
8.5. Tratament chirurgical
- Repararea valvulară mitrală
- Anuloplastie tricuspidiană
- Transplant cardiac
8.6. Reabilitare cardiacă
Reabilitarea cardiacă implică evaluarea capacității funcționale (ex. NYHA, test de toleranță la efort), statusul fluidelor (greutatea corporală, creatinina serică, electroliți), ritmul cardiac (ECG, monitorizare Holter).
Evaluarea capacității funcționale
Testul de mers de 6 minute (6MWT) și testul de efort cardiopulmonar (CPET) sunt utilizate pentru evaluarea capacității funcționale în insuficiența cardiacă.
9. Complicații
Complicațiile insuficienței cardiace includ:
- Hipertensiune pulmonară secundară insuficienței cardiace stângi
- Tromboembolism
- Insuficiență renală acută și cronică
- Aritmii ventriculare și atriale
- Sindrom de debit cardiac scăzut
10. Mesaje finale
- Insuficiența cardiacă este o tulburare de ritm cardiac importantă, cu frecvente simptome neurologice.
- Diagnosticul se bazează pe ECG și monitorizare ECG de lungă durată.
- Tratamentul de urgență poate fi necesar în unele cazuri.
- Stabilirea etiologiei este esențială.
- Cardiostimularea permanentă este indicată pentru cauze ireversibile.
Algoritmul diagnostic al insuficienței cardiace
Diagnosticul insuficienței cardiace implică anamneza, examenul clinic, investigații paraclinice (ECG, ecocardiografie, teste de sânge) și monitorizare de lungă durată pentru bradiaritmii intermitente.
Explicații imagini
Figura 1: Radiografie toracică în insuficiența cardiacă
Imaginea arată mărirea camerelor cardiace, raportul cardiotoracic >0,55 și congestia pulmonară.
Figura 2: Ecocardiografie în insuficiența cardiacă
Acest curs a fost restructurat pentru a include toate informațiile necesare și respectă regulile stabilite. Toate secțiunile și subsecțiunile sunt prezentate într-un singur block de text Markdown pentru a facilita copierea și inserarea în Obsidian. Am inclus imagini și explicații corespunzătoare pentru a asigura completitudinea și claritatea conținutului.