Sistemul somatosenzorial

Rezumat

Sistemul somatosenzorial este un complex de structuri neuronale implicate în percepția, transmiterea și procesarea stimulilor externi și interni. Este împărțit în următoarele categorii: propriocepție (senzația de poziție a corpului și mișcare în spațiu), exterocepție (senzația de stimuli externi) și interocepție (senzația de stimuli interni). Proprioceptorii sunt localizați în articulații, tendoane și mușchi, iar stimulii proprioceptivi sunt transmiși la cortexul somatosenzorial primar prin căile coloanei dorsale. Exterocepția poate fi subdivizată în funcție de modalitatea stimulului perceput în simțurile atingerii și vibrației, care sunt transmise prin căile coloanei dorsale, și nocicepția (senzația de durere) și termocepția (senzația de temperatură), care sunt transmise prin sistemul anterolateral. Stimulii interoceptivi sunt transmiși prin sistemul nervos senzorial către cortexul senzorial.

Structuri periferice

Tipuri de receptori

Tabel: Prezentare generală a receptorilor implicați în exterocepție

Tip de mecanoreceptor	Locație receptor	Adaptare receptor	Tip de fibră	Tip de senzație
Discuri Merkel	Pielea glabră (fără păr) și pielea păroasă (straturi superficiale)	Adaptare lentă	Aα și A-beta	Presiune directă, Textură, Propriocepție, Atingere statică (de exemplu, margini, colțuri, forme)
Corpusculi Ruffini	Pielea glabră și pielea păroasă (țesut subcutanat), în special degetele și degetele de la picioare	Întinderea țesutului	Presiune, Schimbări ale unghiurilor articulațiilor
Corpusculi Meissner	Pielea glabră (straturi superficiale), în special degetele și degetele de la picioare	Adaptare rapidă	Propriocepție	Atingere dinamică, fină și ușoară
Corpusculi Pacinian	Pielea glabră și pielea păroasă (țesut subcutanat)		Presiune, Vibrație
Plexuri pilare	În jurul foliculilor de păr	Variabil	Aα, A-beta, Aδ, C fibers	Mișcarea părului
Nociceptori mecanici	Terminații nervoase libere în pielea glabră și păroasă	Variabil	Adaptare lentă, Adaptare intermediară, Adaptare rapidă	Aδ, C fibers	Presiune dureroasă, Strângere, Tăieturi

Fibre C
Mecanoreceptori care încep cu “M” (discuri Merkel și corpusculi Meissner) sunt localizați în straturile superficiale ale pielii, în timp ce cei ale căror nume conțin “ini” (corpusculi Ruffini și corpusculi Pacinian) sunt localizați în straturile profunde.

Un avion Delta este rapid, dar un taxi este lent: Fibrele A-delta au viteză de conducere rapidă și fibrele C au viteză de conducere lentă.

Receptori senzoriali cutanați (mecanoreceptori)

Corpusculul Pacinian

Caracteristici	Fusuri musculare	Organe tendinoase Golgi	Receptori articulari
Descriere	Formă de fus; Constă din fibre musculare intrafusale (un tip de fibră musculară situată în interiorul fusului muscular care servește ca proprioceptor), fibre nervoase și o capsulă perineurală înconjurătoare	Formă de fus; Constă din fibre de colagen, cu fibre nervoase și capsulă perineurală între ele	Diverse structuri care permit măsurarea întinderii capsulei articulare (de exemplu, terminații nervoase nociceptive libere și corpusculi Ruffini)
Locație	Paralele cu fibrele musculare extrafusale	La joncțiunea dintre fibrele musculare și tendon	Capsule articulare
Activare	Modificarea lungimii mușchiului; Neuronii motori γ inervează fibrele musculare intrafusale. Activarea neuronilor motori α duce la activarea simultană a neuronilor motori γ → contracția atât a fibrelor musculare extrafusale, cât și a celor intrafusale	Întinderea și contracția mușchiului (tensiunea musculară); Aferențele Ib ale organelor tendinoase Golgi transmit informații despre tensiunea musculară la măduva spinării; Stimularea interneuronilor inhibitori → inhibarea neuronilor motori α prin care au fost activați → terminarea contracției, parțial pentru a preveni supraîntinderea (reflexul tendinos Golgi); În comparație cu fusurile musculare, organele tendinoase Golgi sunt stimulate doar de întinderi mai intense.	Întinderea foarte intensă a mușchilor nu duce la reflexul miotatic (reflexul de întindere) ci la terminarea reflexului.
Axoni	Fibre senzoriale de tip Ia	Fibre senzoriale de tip II	Fibre senzoriale de tip III (fibre Aδ), Fibre senzoriale de tip IV (fibre C)
Receptori ai propriocepției	Fus muscular	Organ tendinos Golgi

Tipuri de fibre nervoase

Tabel: Prezentare generală a tipurilor de fibre nervoase

Tip de fibră	Informație transportată	Mielinizată	Diametru	Viteză de conducere
A-alfa	Propriocepție	Da	13–20 μm	80–120 m/s
A-beta	Atingere	6–12 μm	35–90 m/s
A-delta	Durere (mecanică și termică)	Parțial	1–5 μm	5–30 m/s
Fibre C	Durere (mecanică, termică și chimică)	Nu	0,5–1,5 μm	0,5–2 m/s

Căi senzoriale

Tabel: Prezentare generală a căilor senzoriale

Caracteristici	Coloana dorsală	Tractul spinotalamic	Lemniscus trigeminal	Tractul spinocerebelos ventral	Tractul spinocerebelos dorsal
Zona de senzație	Fasciculul gracil: partea inferioară a corpului (inervată de segmentul T6 și inferior)	Trunchi și extremități	Față	Trunchi și extremități
	Fasciculul cuneat: partea superioară a corpului (inervată de segmentul T7 și superior)
Modalități senzoriale	Propriocepție conștientă, Presiune, Vibrație, Atingere fină	Presiune anterioară, Atingere grosieră laterală	Propriocepție conștientă, Presiune, Vibrație, Atingere fină, Nocicepție, Termocepție	Propriocepție inconștientă
Neuron de ordinul întâi	Ganglionul rădăcinii dorsale	Ganglionul trigeminal	Ganglionul rădăcinii dorsale
Neuron de ordinul doi	Nucleul gracil (primește input din membrele inferioare)	Neuronii substanței gelatinoase sau nucleului propriu unul până la două segmente sub sau deasupra primului neuron în măduva spinării ipsilaterală	Nucleul mezencefalic (propriocepție), Nucleul senzorial principal (atingere și presiune), Nucleul spinal (durere și temperatură)	Celulele marginii spinale	Nucleul toracic posterior

---

Ac