1836: Charles Dickens a publicat prima sa nuvelă “The Posthumous Papers of the Pickwick Club”.
Personajul său, Mr. Pickwick, un somnolent, obez, mare sforăitor care adormea în orice situație, mare mâncăcios cu o serie de tulburări de atenție, de comportament și de memorie, a fost una dintre primele descrieri ale apneei în somn.
Primele dovezi ale apneei au început să fie atent cercetate în 1836.
Ciclul Somn-Veghe
Ciclul somn-veghe aparține ritmului circadian al organismului uman.
Somnul este o stare fiziologică normală.
Petrecem o treime din viață dormind.
Somnul este un act comportamental ciclic, reversibil, determinat de nevoia imperioasă de repaus.
Prin lipsa funcțiilor de relație cu mediul înconjurător cu păstrarea intactă a celor vegetative, de întreținere a proceselor vitale, somnul permite refacerea potențialului energetic și funcțional al organismului, în vederea reluării activității sale normale odată cu trecerea la starea de veghe.
Perioadele de Somn în Funcție de Vârstă
Durata somnului variază în funcție de vârstă, conform recomandărilor National Sleep Foundation.
Bebeluși (0-3 luni): 14-17 ore
Sugari (4-11 luni): 12-15 ore
Copii mici (1-2 ani): 11-14 ore
Preșcolari (3-5 ani): 10-13 ore
Școlari (6-13 ani): 9-11 ore
Adolescenți (14-17 ani): 8-10 ore
Adulți tineri (18-25 ani): 7-9 ore
Adulți (26-64 ani): 7-9 ore
Adulți în vârstă (65+ ani): 7-8 ore
Clasificarea Tulburărilor Somnului (ICSD III 2014)
Insomnia
Tulburări respiratorii în timpul somnului
Hipersomnia de origine centrală
Tulburări circadiene ale somnului
Parasomnii
Tulburări de mișcare în timpul somnului (Sindromul picioarelor neliniștite, Mișcările periodice ale membrelor)
Sindromul de Apnee în Somn de Tip Obstructiv (SASO)
Definiții
SASO este o formă de tulburare respiratorie legată de somn, caracterizată prin colabarea repetată a căilor respiratorii superioare, rezultând în episoade de apnee (colaps respirator complet) și hipopnee (colaps parțial) obstructive în timpul somnului, cu durată de cel puțin 10 secunde, mai mult de 5/ora de somn, asociate cu desaturare (microtreziri și scăderea oxigenului cu >3%).
Tipuri de Apnee
Obstructivă: Absenta fluxului oronazal pe o durată ≥ 10 secunde, cu prezența mișcărilor cutiei toracice.
Centrală: Absenta fluxului oronazal și a mișcărilor toracice.
Mixtă: Combină caracteristicile apneei obstructive și centrale.
Epidemiologie
SASO afectează 10-17% din bărbați, 3-9% din femei, 2-3% din populația infantilă și 25-30% din șoferii profesioniști.
Prevalența este mai mare odată cu înaintarea în vârstă, la menopauză, în obezitate și anumite tulburări endocrine (acromegalie, hipotiroidism).
În țările dezvoltate, este prezisă o creștere a incidenței SASO odată cu creșterea frecvenței obezității.
Factori de Risc
Sexul: Masculin, diferențele anatomice și hormonale contribuind la dezvoltarea SASO.
Vârsta: Creșterea prevalenței cu înaintarea în vârstă, atingând un vârf între 50-59 de ani.
Obezitatea: Depozitele adipoase locale și infiltrarea lipidică a limbii contribuie la obstrucția căilor respiratorii superioare.
Anomaliile cranio-faciale: Retrognatie, micrognatie, hipertrofie amigdaliană, macroglosie, etc.
Fumatul și Alcoolul: Fumatul are efect proinflamator și citotoxic asupra căilor respiratorii superioare, iar alcoolul induce dezvoltarea episoadelor de apnee.
Medicația: Substanțe precum barbituricele, benzodiazepinele, antihistaminicele, etc., pot influența negativ arhitectura somnului.
Factorii genetici: Rudele de gradul I ale pacienților cu SASO au un risc crescut de a dezvolta TRS.
Inactivitatea fizică: Lipsa activității fizice poate agrava simptomele.
Fiziopatologia SASO
Există căi aeriene îngustate cu tendință de colaps în somn.
Musculatura căilor aeriene superioare cu răspuns inadecvat și tonus scăzut.
Tendința de microtrezire ca răspuns la tulburările respiratorii.
Sistem hipersensibil de control al respirației.
Colapsul căilor aeriene superioare este multifactorial, determinat de obezitate, caracteristici cranio-faciale, și alte anomalii anatomice.
Diagnostic și Evaluare
Evaluarea Simptomatologiei
Simptome Diurne: Somnolență excesivă, oboseală, cefalee matinală, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, iritabilitate, depresie, diminuarea capacității de muncă, adormire la volan.
Investigații Nocturne: Oximetrie nocturnă, poligrafie ventilatorie cardiorespiratorie, polisomnografie (PSG) - standardul de aur în diagnostic.
Tratament
Obiective Terapeutice
Reinstaurarea arhitecturii normale a somnului prin suprimarea apneilor, hipopneilor și microtrezirilor.
Scăderea în greutate la persoanele obeze.
Terapia prin presiune pozitivă continuă (CPAP) în timpul somnului.
Opțiuni de Tratament
CPAP: Prima linie de tratament la pacienții cu forme moderate și severe de SASO. Dispozitivele trimit aer printr-un tub și o mască la nivelul nasului și gurii, deschizând căile respiratorii.
Dispozitivele de Avansare Mandibulară: Indicate la pacienți cu forme ușoare-moderate sau cei cu forme severe intolerante la CPAP.
Chirurgia ORL: Uvulo-palato-faringoplastia, osteotomia cu avansare maxilo-mandibulară, adenotonsilectomia la copii, stimularea electrică a genioglosului.
Chirurgia Bariatrică: Indicată la cei cu obezitate morbidă (IMC peste 40kg/m²).
Medicația: Protriptilină, paroxetină, mirtazapină, teofilină, actazolamida (nu sunt recomandate pentru SASO).