Reanimare nou-nascut

Reanimarea Neonatală. Ediția a 7a

Obiective educaționale

• Cunoașterea algoritmului de reanimare neonatală • Cunoașterea modificărilor care au loc la naștere • Cunoașterea modalității de pregătire pentru reanimare • Cunoașterea efectuării pașilor inițiali ai îngrijirii nou-născutului • Cunoașterea indicațiilor și tehnicii ventilației cu presiune pozitivă a

nou-născutului

• Cunoașterea tehnicii și indicațiilor intubației endotraheale • Cunoașterea tehnicii și indicațiilor masajului cardiac • Cunoașterea tehnicii și indicațiilor administrării de medicație • Aspecte etice legate de reanimare • Abilități comportamentale cheie • Situații speciale în reanimare • Reanimarea nou-născutului prematur

Puncte cheie

• Reanimarea nou-născutului este o reanimare respiratorie – accent pe ventilație

• Evitarea pierderii de căldură • Evaluarea în permanență a

corectitudinii și eficienței măsurilor de reanimare

• Abilități comportamentale cheie și lucrul

în echipă

Algoritmi de reanimare

Particularități

• Conceptul de suport al tranziției • Pensarea tardivă a cordonului ombilical • Managementul temperaturii • Evaluarea frecvenței cardiace –

utilizarea monitorului ECG

• Concentrația de oxigen utilizată • Meconiu (+/-) • Folosirea CPAP în sala de nașteri

De Ce e Necesară Reanimarea Neonatală?

• Anumiți nou-născuți fără factori de risc vor necesita

reanimare, inclusiv ventilație asistată

• Cei mai mulți nou-născuți care au nevoie de reanimare au

o inimă sănătoasă.

• Insuficiența respiratorie poate apare înainte sau după

naștere

• Foarte puțini nou-născuți necesită masaj cardiac sau

medicație.

• Cea mai importantă și mai eficientă acțiune în

reanimarea neonatală este ventilarea plămânilor nou-născutului!

Adaptarea la viața extrauterină

• Adaptare pulmonară • Adaptare respiratorie • Adaptare circulatorie

Circulația Fetală si Circulația de Tranziție

Diagrama de Flux a Reanimării

Pași pentru evaluarea și reanimarea nou-născutului: 5 blocuri: • Evaluarea inițială • Cale aeriană (A) • Respirație (B) • Circulație (C) • Droguri (D)

Romburile indică EVALUARE Dreptunghiurile indică ACȚIUNE

Pregătirea pentru reanimare

• Consult prenatal • Asamblarea echipei – stabilirea unui

lider

• Verificarea echipamentului

Consult prenatal

• Consult efectuat înainte de naștere – strânge

informații cu privire la pacient • Discuție cu medicul obstetrician

Care este vârsta de gestație estimată?
Este lichidul amniotic clar?
Câți feți sunt așteptați?
Factori de risc suplimentari?

• Discuție cu familia – dacă e posibil sau indicat – se discută planul de lucru și se răspunde la întrebările familiei

Asamblarea echipei

• În funcție de rezultatele consultului prenatal și factorii

de risc

• La fiecare naștere trebuie să fie prezentă cel puțin o

persoană a cărei singură atribuție să fie nou-născutul și care să poată iniția reanimarea neonatală

• În zona sălii de nașteri trebuie să existe și o altă

persoană care să poată efectua manevre complexe de reanimare

• Echipa poate fi mărită în cazul în care există factori

de risc

• Trebuie să știm pe cine chemăm în ajutor

Ședință cu Echipa înainte de Reanimare

• Treceți în revistă situația clinică și planul de acțiune. • Evaluați factorii de risc perinatali • Identificați un lider • Delegați atribuțiile • Identificați persoana care documentează reanimarea • Determinați de ce echipament aveți nevoie • Identificați modalitatea prin care veți obține ajutor

suplimentar

Focalizare pe Lucrul în Echipă

• Lucrul în echipă și comunicarea sunt deprinderi

esențiale în reanimarea neonatală

• Deficiența lucrului în echipă și comunicarea deficitară determină decese prevenibile ale nou-născuților

Pregătirea echipamentului

• Echipamentul de reanimare trebuie să fie în permanență pregătit și gata de utilizare

• Echipamentul trebuie verificat înainte de

fiecare naștere

• Se utilizează o listă standard de

verificare

Pașii inițiali ai îngrijirii nou-născutului

Momentul nașterii/ clamparea cordonului ombilical

• Momentul nașterii = momentul ieșirii ultimei părți fetale din corpul mamei

• Porniți cronometrul • Clampare tardivă a CO

stabilim conduita dinainte de naștere • - în cazul nou-născutului cu stare bună – se realizează clampare tardivă – 1 minut

Evaluare la naștere

• Dacă la oricare din întrebări răspunsul

este NU – pașii inițiali vor fi efectuați pe masa radiantă – Evitarea pierderilor de căldură (plasare pe masa radiantă, ștergere, aruncare scutece ude)

– Poziționare a căii aeriene – Stimulare pentru a respira – Administrare de oxigen în flux liber – în

funcție de puls-oximetrie

Evitarea pierderilor de căldură – menținerea echilibrului termic

• Unul din cele mai importante gesturi din

reanimarea neonatală

• Atenție pe toată durata reanimării • Creștere a temperaturii în sala de

nașteri

• Plasare pe masa radiantă • Ștergere și aruncare a scutecelor ude

Evitarea pierderilor de căldură – menținerea echilibrului termic

• Atenție la pierderea de căldură prin

– Conducție – Convecție – Evaporare – Radiație

• Temperatura la sosirea în secția de nou-născuți –

important indice de prognostic

• Temperatura centrală normală – 36.5 -37.5 C

Ștergeți și Stimulați

Dați click pe imagine pentru a rula filmul

Deschiderea Căii Aeriene

Evaluare în primul minut de viață • Se evaluează concomitent – Frecvența respiratorie – Frecvența cardiacă –

auscultație sau monitor ECG

• Dacă nu respiră sau

FC < 100/min – ventilație cu presiune pozitivă

• Decizie în primul minut

– minutul de aur

Pacientul respiră cu dificultate

• Se poate administra

CPAP • Folosirea

puls-oximetriei

Folosirea puls-oximetriei în reanimarea neonatală

• Când reanimarea este anticipată • pre-ductal –mâna

dreaptă

• Se începe cu FiO2 21% și se crește în funcție de saturațiile preductale țintă

Blender aer-oxigen

Ventilația cu presiune pozitivă

Poziționare /plasarea măștii

Frecvența de Ventilație

40 - 60 respirații spre minut

Dați click pe imagine pentru a rula filmul

Evaluați Răspunsul la VPP

Frecvența cardiacă în creștere este cel mai bun indicator al unei VPP cu succes • Asistentul monitorizează VPP cu stetoscopul • Se fac 2 evaluări ale frecvenței cardiace ca

răspuns la VPP

Prima evaluare a FC după 15 secunde de VPP pentru a determina dacă FC crește Asistentul anunță: • •

”Frecvența cardiacă crește” sau ”Frecvența cardiacă nu crește”

Prima evaluare a FC

FC nu crește: asistentul verifică dacă există mișcări ale toracelui cu VPP și raportează rezultatul: • • •

”FC nu crește” ”Toracele SE mișcă” ”Continuăm VPP”

A doua evaluare după alte 15 secunde

Prima evaluare a FC (continuare)

FC nu crește: asistentul verifică mișcarea toracelui cu VPP și raportează rezultatul • ”FC nu crește” • ”Toracele NU SE mișcă” • ”Se efectuează pașii de corectare a

ventilației

• ”Continuăm VPP” Asistentul face a doua evaluare după alte 30 de secunde de VPP eficientă

Îmbunătățirea VPP pe mască

6 pași pentru îmbunătățirea ventilației:

Pași de corecție Rearanjarea Măștii

Repoziționarea capului

Acțiuni Re-aplicați masca. Luați în considerare tehnica celor două mâini Puneți capul în poziție neutră sau ușoară extensie

Încercați VPP și reevaluați mișcările toracelui S

Folosiți o pară sau o sondă de aspirație

Aspirați gura și nasul de secreții (Open mouth) Deschideți gura

Deschideți gura și ridicați mandibula spre anterior

Încercați VPP și reevaluați mișcările toracelui P

Creșteți Presiunea

Încercați VPP și reevaluați mișcările toracelui A

Cale aeriană Alternativă

Creșteți presiunea cu 5-10 cm H2O până la maxim 40 cm H2O

Introduceți o sondă endotraheală sau o mască laringiană

Alertați echipa când se obține mișcarea toracelui și ventilația eficientă

A doua evaluare a frecvenței cardiace

Verificați FC după 30 de secunde de ventilație care destinde plămânii • FC > 100 bpm • VPP a avut succes • Reglați concentrația de oxigen • Reduceți treptat VPP • Monitorizați respirația și saturația oxigenului

A doua evaluare a FC

Verificați FC după 30 de secunde de VPP eficientă

FC cel puțin 60 bpm dar < 100 bpm • Continuați VPP cu frecvența de 40-60 respirații pe minut • Reglați concentrația de oxigen • Reevaluați tehnica de ventilație • Monitorizați FC, mișcările toracelui, efortul respirator • Luați în considerare intubația ET • Verificați zgomotele respiratorii luând în considerare riscul

unui pneumotorax

Când să opriți ventilația

• Frecvența cardiacă este peste 100 bpm • Respirații spontane susținute • Îndepărtați oxigenul suplimentar în funcție de

toleranță

A doua evaluare a FC: Starea nou-născutului nu se îmbunătățește

FC este < 60 bpm în ciuda a 30 de secunde de VPP eficientă • Reevaluați rapid tehnica de ventilație • Creșteți concentrația de oxigen la 100% • Luați în considerare serios intubația

endotraheală cu 30 de secunde de VPP suplimentară

• Chemați ajutor calificat suplimentar • Începeți masajul cardiac

Respirații dificile sau SaO2 scăzută

Respirații spontane, dificile, FC > 100 bpm , saturația în oxigen scăzută Administrați CPAP • Menține plămânii ușor expansionați în orice

moment

• Scade efortul respirator al copilului •

Începeți repede pentru a ajuta la evitarea intubației

• CPAP nu poate fi administrată cu un balon

auto-gonflabil și o mască

Introducerea unei sonde oro-gastrice

Echipament: Sondă de gavaj de 8 F și seringă

de 20 mL Măsurarea lungimii corecte: De la piramida nazală la lobul urechii și apoi la un punct la jumătatea distanței între procesul xifoid și ombilic

Când să Folosim o Cale Aeriană Alternativă

Luați în considerare introducerea unei sonde ET sau măști laringiene dacă • VPP pe mască nu e eficientă • VPP durează mai mult de câteva minute • Coordonare a masajului cardiac și VPP Sonda ET asigură o cale aeriană sigură pentru a: • Stabiliza un nou-născut cu hernie diafragmatică • Administra surfactant • Aspira trahea dacă e obstruată de secreții groase

Repere Anatomice

• Esofag • Epiglotă • Valecula • Laringe • Glotă • Corzi vocale • Cartilaj tiroid și

cricoid • Trahee • Carina • Bronhii principale

Intubația Endotraheală: Echipament și Materiale

• Țineți-le curate și protejați-le de contaminare • Țineți un set

complet la un loc și imediat disponibil în orice zonă unde au loc nașteri

Dimensiunea sondei

Lungimea de introducere a sondei

• Distanta

nas-tragus + 1 cm

• Tabel special

Intubația Endotraheală

Stabilizați capul nou-născutului în poziție ”de adulmecare” Deschideți cu grijă gura nou-născutului Introduceți laringoscopul , identificați reperele

– – –

Treceți laringoscopul peste partea dreaptă a limbii Împingeți limba în partea stângă a gurii Avsansați lama până când vârful se alfă imediat dincolo de baza limbii

Ridicați ușor lama – Ridicați toată lama, nu doar vârful – Vizualizați aria faringiană – Nu folosiți o mișcare de basculare

Intubația Endotraheală

Identificați reperele cheie:

Intubația Endotraheală

Introduceți sonda ET

• Introduceți sonda ET prin partea dreaptă a gurii

• Dacă corzile vocale

sunt închise, așteptați să se deschidă

• Avansați vârful sondei ET până când ghidul pentru corzile vocale este la nivelul acestora

• Limitați încercarea la

30 de secunde

Dați click pe imagine petru a rula filmul

Intubația Endotraheală

Fixați sonda ET

Țineți sonda bine pe palatul copilului în timp ce scoateți laringoscopul

Ventilați pe sonda ET

Dați click pe imagine pentru a rula filmul

Verificarea poziției sondei

• Detector de ET CO2 – modificare de

culoare

• Creștere a frecvanței cardiace • Îmbunătățirea colorației, SaO2 • Zgomote respiratorii audibile bilateral • Miscări simetrice ale toracelui • Condens pe sondă DACA SONDA RAMANE PE LOC – RADIOGRAFIE

Detectarea CO2

Dați click pe imagine pentru a rula filmul

Fixarea Sondei ET

Tăiați bandă
Poziționați banda pe buza superioară
Rulați în jurul sondei

4Faceți o mică îndoitură la capăt

Ce Poate Merge Prost în Timpul Intubației

Deteriorare bruscă după intubație

Formula DOPE

D Sondă Deplasată

O Sondă Obstruată

P Pneumotorax

E Problemă de Echipament

Masca Laringiană

• Un dispozitiv de cale aeriană care poate fi folosit pentru ventilație cu presiune pozitivă

• Mască care se umflă, atașată la un tub de cale aeriană

• Mărimea 1 este cea mai mică fabricată; prea mare pentru copii <1,500 g

Când să Luăm în Considerare o Mască Laringiană?

“Nu pot să ventilez și nu pot să intubez”

• Anomalii craniofaciale (despicătură de palat etc) • Mandibulă mică sau limbă mare (Robin, Down,

etc)

• VPP cu mască și intubația nu au avut succes

Limitări

• Nu se poate aspira pe masca laringiană • E posibil să nu putem folosi presiuni de ventilație crescute din cauza aerului care scapă pe lângă mască

• Prea mare pentru nou-născuții VLBW

Introducerea unei Măști Laringiene

Țineți tubul de cale aeriană ca un stilou în mâna dominantă cu marginea dezumflată

Deschideți gura copilului și plasați partea posterioară sau plană a măștii pe palatul copilului . Partea posterioară a măștii este partea fără deschidere Folosind indexul ghidați masca pe palatul nou-născutului în gât până când simțiți rezistență Fixați tubul cu cealaltă mână și scoateți indexul din gura copilului

Introducerea unei Măști Laringiene

Atașați o seringă de 5 ml la portul de inflație și umflați masca cu 2-4 ml de aer. Balonul pilot se va umfla
Atașați un dispozitiv cu presiune pozitivă la adaptorul de 15 mm Fixați sonda laringiană exact ca pe sonda endotraheală

Dsți click pe imagine pentru a rula fimlul

Confirmați că Masca Laringiană este Corect Introdusă

Masca laringiană este corect introdusă dacă:

• Se vizualizează o ridicare corectă a toracelui

• Apare o creștere rapidă a frecvenței cardiace a

nou-născutului

• Zgomote respiratorii bune bilateral

• Nu apare pierdere de aer prin gura nou-născutului • Se pot auzi geamăt sau plâns

Când se Scoate Masca Laringiană

Masca laringiană se poate scoate dacă nou-născutul respiră spontan • Aspirați gura și faringele înainte de a

dezumfla masca și a o scoate

• Masca laringeană poate fi atașată la ventilator

sau CPAP

• Complicații posibile : traumatism al țesuturilor

moi, laringospasm, distensie gastrică

Masaj cardiac extern

Indicații

• Când frecvența cardiacă

râmâne sub 60 bpm după cel puțin 30 de secunde de VPP eficientă

• Ar trebui să aibă o sondă

endotraheală sau o mască laringiană corect introduse

• FiO2 se crește la 100% • Nu începeți masajul cardiac dacă nu ați obținut mișcări toracice cu tentativele de ventilație

• Focalizați-vă atenția pe pașii

de corectare a ventilației

Unde să vă Poziționați pentru Masajul Cardiac?

• După intubație, persoana care ventilează se mută pe o parte a copilului • Cel care face masajul

se mută la capul patului

• Folosiți tehnica celor

două police, cu mâinile încercuind toracele copilului

Tehnica de masaj cardiac

• Tehnica celor două

police

• Pe stern, sub linia

mamelonară, deasupra xifoidului

• Policele comprimă toracele; degetele susțin spatele

• O treime din diametrul antero-posterior al toracelui

Masaj Cardiac: Coordonare cu Ventilația

Dați click pe imagine pentru a rula filmul

Reevaluare după 1 minut

• După 60 de secunde de masaj și ventilație,

opriți-vă și verificați frecvența cardiacă – FC mai mare sau egală cu 60/min – opriți masajul,

reluați ventilația

– FC < 60/min

• Verificăm corectitudinea reanimării

– Zgomote bilateral – Oxigen 100% – VPP corectă – Tenica de masaj corectă și bine coordonată cu ventilația

• Totul corect – luăm în considerare administrarea de

adrenalină

Administrarea medicației

Administrare medicație

Administrarea de Adrenalină

Indicații: FC rămâne sub 60/ minut în pofida a

30 de secunde de ventilație cu presiune pozitivă care mișcă toracele 30 de secunde de masaj cardiac coordonat cu VPP folosind oxigen 100%

Concentrația recomandată: 1:10,000 Calea de administrare recomandată: Intravenos sau intraosos Doza recomandată: 0.1 to 0.3 mL/kg Soluția recomandată: soluție 1:10,000 într-o seringă de 1 mL

Ritm de administrare recomandat: Rapid

Luați în considerare calea endotraheală DOAR în timp ce se obține acces iv. Doza recomandată: 0.5 to 1mL/kg
Pregătiți o soluție de 1:10,000 într-o seringă de 3 mL Etichetați seringile IV (1 mL) și IOT (3 mL) Diluați adrenalina cu concentrație 1:1000 la 1:10,000

Repetați la fiecare 3-5 minute dacă FC râmâne mai puțin de 60 bpm

Răspunsul la administrarea de adrenalină

• La 1 minut de la administrare • Creșterea FC la peste 60/min

• În cazul absenței răspunsului – Se repeta doza la 3-5 minute – Se crește la doza maximă

Dacă răspunsul e prost – hipovolemie sau pneumotorax

Administrare de volum –expander – indicații

Administrare de urgență de expansiune de volum
este indicată dacă copilul • Nu răspunde la pașii reanimării și • Are semne de șoc sau • Istoric de pierdere acută de sânge

Pierdere acută de sânge: Hemoragie feto-maternă

Soc : Palid Timp de reumplere capilară scăzut Puls slab Frecvența cardiacă scăzută

Vase previa care sângerează

Traumă fetală

Sângerare vaginală abundentă

Administrare de volum-expander – soluție / efecte

• Soluție recomandată= ser fiziologic 0.9%

Masă eritrocitară OI Rh negativă

• Doză = 10 mL/kg • Cale de administrare = vena ombilicală sau intraosos • Durată = pe parcursul a 5 - 10 minute Semne așteptate ale expansiunii de volum • Frecvența cardiacă crește • Pulsul mai puternic • Diminuă paloarea • Crește tensiunea arterială

Urmăriți dacă persistă hipovolemia • Repetați volum-expanderul (doză 10 mL/kg)

Nu se obține răspuns la medicație

• Se evaluează corectitudinea manevrelor

de reanimare

• Dacă frecvența cardiacă este absentă

după 10 minute de eforturi de reanimare corect efectuate – se poate lua în considerare oprirea reanimării

Principii etice

• Aceleași ca și în cazul reanimării

copilului și adultului – Beneficiența – Non-maleficiența – Justețea – Echitatea

• În orice situație trebuie să primeze

interesul superior al copilului

Ne-începerea reanimării

• Situații în care greutatea la naștere, VG scăzută sau

severitatea malformațiilor congenitale fac supraviețuirea extrem de improbabilă – Anencefalie – Trisomie 13 sau 18 confirmate – Prematuritate extremă

• În situații cu viabilitate la limită (24- 25 săptămâni)

trebuie să se țină seama de dorințele familiei

• În toate celelalte situații – reanimarea este indicată

De-birefing după reanimare

• Consolidează munca în echipă • Ajută la identificarea domeniilor ce

necesită îmbunătățire

• Exemple

– Ce a mers bine în timpul reanimării? – Ce ați face diferit dacă v-ați confrunta cu un

asemenea scenariu în viitor?

– Aveți de făcut comentarii suplimentare sau

recomandări pentru echipă?

Îngrijire post-resuscitare

semne vitale
menținerea temperaturii normale
menținerea glicemiei
detresa respiratorie
hipotensiune/soc
funcția renală
fluide/electroliți/ alimentație parenterală
hipoxie/ hipotermie
infecție
alimentație p.o
comunicare cu familia

Situații speciale în reanimare

• Situații speciale care pot complica

reanimarea – Pneumotorax – Obstrucție a căii aeriene – Hernie diafragmatică – Expunere maternă la narcotice/anestezice

• Reanimare în afara sălii de nașteri

Reanimarea în afara sălii de nașteri

• Prioritatea inițială – stabilirea unei

ventilații adecvate

• Aceleași principii ca reanimarea în sala

de nașteri

• Reanimarea se începe în secție. Se

continuă pe parcursul transportului în secția de terapie intensivă, cu monitorizarea funcțiilor vitale

Explorer

Reanimare nou-nascut

Graph View

Backlinks