METODE DE PSIHOPROFILAXIE

IGIENA SARCINII. ALIMENTAȚIA GRAVIDEI. ȘCOALA MAMEI. GIMNASTICA GRAVIDEI.

OBIECTIVE

⚫ Aprecierea necesarului alimentar în sarcină, intrapartum și lăuzie, pentru asigurarea unui aport corespunzător calitativ și cantitativ, adaptat nevoilor organismului matern în funcție de etapele pre/postnatale.
⚫ Descrierea cantității, intensității, frecvenței și duratei efortului fizic permis în sarcină și lăuzie.
⚫ Informarea privind utilizarea unor exerciții fizice care să aibă efect pozitiv asupra nașterii sau în postpartum.
⚫ Prezentarea informațiilor necesare gravidelor și lăuzelor privind desfășurarea nașterii și îngrijirea nou-născutului.

IGIENA SARCINII

⚫ Igiena sarcinii presupune totalitatea măsurilor în vederea:
- Dezvoltării normale a organismului matern.
- Evoluției în condiții optime a sarcinii pe tot parcursul său.
⚫ În acest sens se urmăresc respectarea normelor de igienă alimentară și generală.

IGIENA ALIMENTARĂ ÎN SARCINĂ

⚫ Regimul alimentar în sarcină trebuie să fie normocaloric, echilibrat și diversificat.
⚫ Dacă o sarcină este planificată, devine o necesitate ameliorarea alimentației, calitatea acesteia influențând dezvoltarea fătului și sănătatea acestuia.
⚫ O greutate normală a gravidei, cu un IMC de 19-24,9 este considerată în limitele fiziologicului.
⚫ În general, alimentația în sarcină trebuie să se axeze pe alimente variate, proaspete, ușor digerabile și asimilabile.

Aportul Caloric

⚫ Acesta crește în cursul sarcinii de la 2000 cal/24h înainte de sarcină, la 2300 cal/24 h în sarcină și 2400 cal/24h în perioada de lăuzie.
⚫ Creșterea este progresivă, în ultimele 2 trimestre surplusul necesar/kg corp/24 h ajunge de la 30 la 40 cal/kg.
⚫ În funcție de efortul depus de gravidă, va fi nevoie de un aport caloric diferit:
- 2000-2400 cal/24 h în caz de eforturi ușoare.
- 2400-3000 cal/24 h pentru eforturi fizice mari și moderate.
⚫ Nevoile calorice sunt realizate în proporție de 60% de glucide, 25% de lipide și 15% de proteine.

Situațiile particulare când aportul caloric trebuie crescut:

⚫ Echilibru nutritiv precar înainte de sarcină, pentru echilibrarea bilanțului energetic.
⚫ Gravide cu activitate profesională ce necesită efort fizic mare, condiții de microclimat nefavorabil.

Situațiile când aportul caloric trebuie scăzut:

⚫ Obezitatea preexistentă sarcinii.
⚫ Creșterea ponderală excesivă în sarcină (>12,5 kg).
⚫ Excesul de calorii se transformă în exces de grăsime.

Aportul Proteic

⚫ Necesarul de proteine crește în cursul sarcinii, ajungând în ultimul trimestru la 70-100 g/24 h, fiind important pentru dezvoltarea uterului gravid, placentei și fătului.
⚫ Aportul de proteine trebuie să fie corespunzător cantitativ dar și calitativ, asigurând astfel necesarul de aminoacizi esențiali, aportul de calciu și minerale.
- Un aport insuficient de proteine sau aport proteic de proastă calitate crește morbiditatea materno-fetală.
⚫ Sursele de proteine sunt: carne de pasăre, vită, ouă, lapte, brânză, iaurt, pește, fasole, mazăre, linte, cereale, nuci și semințe.
⚫ Proteinele animale sunt asociate frecvent cu grăsimile saturate, iar consumul acestora trebuie limitat.
⚫ Proteinele vegetale conțin în plus grăsimi nesaturate, vitamine, minerale și fibre alimentare.
⚫ Peștele este un aliment bogat în vitamine și uleiuri polinesaturate (omega 3,6,9), dar consumul trebuie limitat datorită posibilei contaminări cu Hg, Pb și alți poluanți.
⚫ Ficatul este un aliment foarte nutritiv, dar în exces, poate avea efecte toxice asupra fătului prin conținutul crescut de vitamina A.

Aportul Glucidic

⚫ În sarcină crește necesarul de glucide la 5-6 g/kg/24h datorită nevoilor energetice crescute ale organismului gravidei.
⚫ Excepție fac gravidele cu diabet zaharat și cele obeze/supraponderale, la care rația de glucide va trebui redusă.
⚫ Cele mai recomandate glucide sunt cele cu moleculă mare, complexe, conținute în cereale, cartofi și legume, ce se absorb lent și mențin un nivel prelungit de glucoză și energie.
⚫ Glucidele simple, sub diferite forme, având molecula mică, se absorb repede din intestin și furnizează energie de moment.
⚫ Îndulcitorii precum Aspartamul, Zaharina trebuie evitate datorită posibilelor efecte toxice asupra fătului.

Aportul Lipidic

⚫ Prezintă un necesar sporit în sarcină, ajungând la 50-60 g/24 h.
⚫ Se recomandă ca 60% să fie reprezentate de grăsimile animale, asigurând astfel absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E.
⚫ Grăsimile reprezintă de asemenea o sursă majoră de energie prin acizii grași esențiali, care sunt foarte importanți în structurarea țesutului nervos fetal sau hormonilor de sarcină.

Valoarea nutritivă a grăsimilor:

⚫ Cele cu valoare nutritivă optimă provin din plante: uleiul de porumb, floarea soarelui, măsline, soia sau semințe de nuci, cereale integrale sau pește.
⚫ Aceste grăsimi participă la dezvoltarea corespunzătoare a creierului și ochiului la făt.
⚫ Acizii grași esențiali sunt necesari pentru dezvoltarea diferitelor sisteme ale fătului (nervos, cardiovascular, imunitar, reproductiv și vizual).

Aportul de Minerale

⚫ Este crescut pe tot parcursul sarcinii. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
- Sodiul – necesar în cantități crescute datorită creșterii nevoilor materne și fetale, precum și formării lichidului amniotic.
- Seleniul și Iodul – sunt singurele microelemente din laptele matern dependente de alimentația mamei. Iodul are rol în profilaxia hipotiroidismului la nou-născuți și a gușii în timpul sarcinii. Frecvent consumul este sub formă de sare iodată.
- Calciul – necesar pentru creșterea oaselor și mineralizarea scheletului, funcționarea normală a musculaturii și inimii, dezvoltarea normală a sistemului nervos precum și a activității enzimelor și factorilor coagulării.

Aportul de Fier

⚫ Reprezintă microelementul esențial pentru formarea hemoglobinei, aportul său fiind necesar în mod continuu și suficient.
⚫ Necesarul zilnic este de 10-15 mg/zi.
⚫ Fosforul din băuturile comerciale sau medicamentele antiacide scad absorbția de fier.
⚫ Aportul strict alimentar pe parcursul sarcinii nu este suficient, fiind necesară frecvent suplimentarea fierului, mai ales în sarcina gemelară sau anemia gravidică.

Aportul de Vitamine

⚫ Necesarul vitaminic în sarcină crește ușor față de necesarul de proteine, glucide și lipide.
⚫ Cele mai importante sunt vitaminele A, B1, B2, C, D, E, K și B9.
⚫ Deficiențele vitaminice pot duce la:
- Creșterea incidenței malformațiilor congenitale.
- Riscuri asupra dezvoltării sistemului nervos și imunitar al fătului.
- Creșterea riscului de preeclampsie, avort spontan și naștere prematură.

ALIMENTAŢIA ÎN TRAVALIU ŞI LĂUZIE

⚫ Din momentul declanșării travaliului, alimentația va fi predominant lichidă și hidrozaharată, evitând alimentele solide care pot deveni periculoase în cazul unei eventuale anestezii necesare operației cezariene.

⚫ Datorită lactației, în lăuzie se impune o suplimentare a aportului energetic, deci un supliment de principii alimentare, vitamine și minerale. Surplusul de calorii nu trebuie să depășească 800-1000 cal/zi, iar lichidele să fie limitate la circa 1500-2000 ml/zi.

IGIENA GENERALĂ

1. Modul de viață

⚫ Nu va fi perturbat în mod deosebit, gravida continuându-și activitatea profesională și în cadrul familiei, cu unele restricții privind intensitatea efortului depus.

⚫ Se vor evita astfel eforturile mari, prelungite sau obositoare.

2. Igiena muncii

⚫ În țara noastră sunt reglementate o serie de legi privind ocrotirea femeii în perioada de sarcină și maternitate. Astfel:

Este interzisă repartizarea gravidelor și femeilor care alăptează în locuri de muncă grele, periculoase, vătămătoare sau cu noxe.
Nu este permisă activitatea profesională a gravidelor în condiții de microclimat nefavorabil: frig, umezeală, trepidații, căldură excesivă.
Gravidele, începând din luna a șasea și mamele care alăptează, nu vor lucra în schimbul de noapte.
Gravidele au dreptul la concediu medical prenatal de 63 de zile și postnatal de 63 de zile, perioade ce pot fi modificate, fără a depăși 126 de zile în funcție de recomandarea medicului.

3. Activitate fizică

⚫ Pe parcursul sarcinii sportul de performanță este interzis, fiind permise doar activități sportive ușoare (înotul, tenisul, excursiile etc).

⚫ Precauțiile sau abținerea de la activitățile sportive se referă la paciente care prezintă iminență de avort sau avorturi repetate în antecedente.

⚫ La cea mai mică manifestare clinică precum dispnee, amețeli, grețuri, tahicardie, cefalee, tulburări de vedere, contracții uterine sau sângerări vaginale, se oprește exercițiul fizic.

⚫ Pe perioada sarcinii este permisă gimnastica gravidei, care constă în exerciții fizice ușoare, aproximativ o oră pe zi, la interval de 3-4 zile. Această gimnastică va contribui la pregătirea organismului pentru adaptarea la momentul nașterii.

4. Exerciții fizice în trimestrul III

⚫ În trimestrul III de sarcină se indică scăderea intensității, duratei și frecvenței exercițiilor fizice.

⚫ După L4 sunt contraindicate exercițiile fizice în decubit dorsal, datorită presiunii uterului gravid, care afectează circulația utero-placentară.

⚫ Formele de exerciții fizice recomandate pentru gravide sunt: mersul pe jos, mișcările bazinului, contracțiile abdominale și exercițiile Kegel. Cele din urmă au ca scop întărirea musculaturii planșeului pelvin și a coapselor, creșterea flexibilității articulațiilor pelvine, profilaxia incontinenței urinare după naștere.

5. Igiena corporală, genitală și comportamentul sexual

⚫ Pe întreg parcursul sarcinii, îmbrăcămintea va fi una comodă, ușoară și suficient de largă, călduroasă. De asemenea, încălțămintea va fi comodă, cu tocuri joase pentru profilaxia bolii varicoase. Purtarea sutienului este recomandată pentru a evita deformarea sânilor.

⚫ Igiena corporală va fi asigurată predominant prin dușuri călduțe, băile fierbinți fiind interzise.

⚫ Igiena locală genitală este permisă cu apă și săpun, dar dușurile vaginale sunt interzise pe tot parcursul sarcinii.

⚫ Gravida trece prin multiple modificări fizice, emoționale și psihice care îi vor influența atitudinea față de viața sexuală. Exprimarea comportamentului sexual diferă de la o gravidă la alta. În general există o scădere a interesului față de viața sexuală în primul trimestru, mai ales dacă există manifestări clinice de disgrafie precoce, pentru ca apoi să crească în trimestrul II de sarcină și din nou să înregistreze un declin în trimestrul III de sarcină.

⚫ În ultimele săptămâni de sarcină, sunt interzise raporturile sexuale pentru paciente care prezintă antecedente obstetricale încărcate sau care acuză contracții uterine sau sângerări vaginale după un contact sexual.

6. Igiena sistemului nervos

⚫ Gravida va fi protejată de griji, emoții, suprasolicitare intelectuală și psihică, fiind evitate emoțiile negative, lecturile deprimante, insomniile. Gravida va avea un regim de activitate și odihnă echilibrat, iar educația psihoprofilactică este obligatorie.

ȘCOALA MAMEI

⚫ Sunt binecunoscute efectele benefice ale informării viitoarei mame privind nașterea și lăuzia. Aceste paciente corect informate vor fi mai puțin anxioase și vor naște mai ușor, iar îngrijirea pre și postnatală este mai bună. Informațiile pot fi transmise în cadrul unor cursuri prenatale, foarte utile mai ales pentru părinții aflați la primul copil.

Aceste cursuri permit pacientelor să se informeze despre:

Sarcină, naștere și îngrijirea nou-născutului.
Exercițiile fizice care pot fi efectuate, ce tehnici de relaxare și respiratorii se aplică cu efect analgezic la naștere.
Etapele nașterii și măsurile de igienă în lăuzie.
Îngrijirea copilului, beneficiile alăptării.

GIMNASTICA GRAVIDEI

⚫ Se cunoaște faptul că exercițiile fizice determină tahicardie, tahipnee și transpirație. Limita efortului acceptat în sarcină este determinată de frecvența bătăilor cardiace.

⚫ În sarcină, înaintea exercițiilor fizice, se recomandă consumul de apă pentru profilaxia deshidratării și supraîncălzirii corpului.

⚫ Sunt recomandate anumite măsuri care sunt importante pentru gimnastica unei gravide:

Purtarea unui sutien sportiv pentru susținerea sânilor.
Oprirea efortului fizic la orice durere sau manifestare clinică negativă (cefalee, contracții, dureri abdominale, sângerări).
Evitarea decubitului dorsal după luna IV-a de sarcină.
Evitarea exercițiilor care solicită mușchii abdominali, genunchii și gleznele în ultimul trimestru de sarcină.
Evitarea exercițiilor fizice care cresc riscul de lovire, cum ar fi sporturile de iarnă (ski, snowboard), călăria, după a 20-a SA.
Începerea și finalizarea exercițiilor fizice în mod gradat.

Exercițiile specifice pentru gimnastica gravidei

Statul pe vine: Efectul este benefic asupra musculaturii pelvisului, în timpul travaliului ajutând la destinderea acestuia cu 0,5-1 cm.
Mișcările bazinului (bascularea pelvisului): Se practică în prima parte a sarcinii în decubit dorsal: sprijin pe plante și palme, se ridică și se coboară încet pelvisul. Rolul este de a întări musculatura bazinului (în special mușchii fesieri), de a corecta postura și de a reduce durerile de spate.
Contracțiile abdomenului: Din decubit lateral sau dorsal, se execută îndoirea coapselor spre abdomen.
Exercițiile Kegel: Aceasta este o metodă activă, pe care gravida trebuie să o execute de 3-5 ori pe zi. Începe printr-o respirație profundă, se contractă musculatura pelviană (pentru 5-10 secunde), iar apoi se relaxează.

Explorer

Metode de psihoprofilaxie