Search

SearchSearch

13. Expertiza pe Cadavru

Mar 26, 20257 min read

Medicina Legală - Expertiza Medico-Legală pe Cadavru (Autopsia Medico-Legală)

Cuprins

Definiție și Context Bază Legală 13.1. Obiective 13.2. Metodologie 13.2.1. Examenul la faţa locului 13.2.2. Examenul corpurilor delicte 13.2.3. Examenul agresorului 13.2.4. Examenul cadavrului (Autopsia) 13.2.4.1. Examenul extern 13.2.4.2. Examenul intern 13.2.5. Examene complementare 13.3. Redactarea Raportului de Expertiză Medico-Legală pe Cadavru Cadrul legislativ Structura Raportului 13.3.1. Preambul 13.3.2. Istoricul faptelor 13.3.3. Examen preliminar (facultativ) 13.3.4. Examen extern 13.3.5. Examen intern 13.3.6. Diagnostic anato-patologic macroscopic 13.3.7. Examene complementare (în raport) 13.3.8. Discuţia cazului (facultativ) 13.3.9. Concluziile

Definiție și Context

Expertizele medico-legale sunt mijloace de probă prin care medicina legală sprijină organele competente în soluţionarea cazurilor judiciare. Expertiza medico-legală pe cadavru (autopsia medico-legală) se deosebeşte procedural de cea anatomo-patologică (prosecturală).

Bază Legală

  • Se efectuează numai în baza unei adrese (ordonanţe) scrise emise de:
    1. Procuratură (Parchet).
    2. Birourile judiciare ale Poliţiei.
    3. Instanţe de judecată.
  • Ordonanţa informează medicul legist asupra împrejurărilor decesului şi formulează întrebările (obiectivele) expertizei.
  • Obligatorie conform Art. 114 C.P.P. când moartea este:

13.1. Obiective

  1. Stabilirea identităţii cadavrului.
  2. Stabilirea felului morţii (neviolentă).
  3. Stabilirea cauzei medicale a morţii.
  4. Stabilirea datei producerii morţii (tanatocronologie).
  5. Stabilirea existenţei leziunilor corporale (mod producere, dată etc.).
  6. Precizarea legăturilor cauzale între leziuni şi moarte.
  7. Felul şi calitatea îngrijirilor medicale acordate (dacă e cazul).

13.2. Metodologie

Totalitatea elementelor tehnice şi tactice aplicate pentru soluţionarea obiectivelor. Etape medico-legale:

  1. Examenul la faţa locului.
  2. Examenul corpurilor delicte.
  3. Examenul cadavrului (autopsia).
  4. Examenul agresorului.

13.2.1. Examenul la faţa locului

  • Echipa operativă: Procuror, poliţie, medic legist (fiecare cu sarcini precise). Constatările → Proces verbal.
  • Loc: Locul găsirii cadavrului (poate fi diferit de locul faptei).
  • Rolul medicului legist: Examinează:
    1. Poziţia cadavrului: Oferă indicii despre modul producerii morții (accident rutier, agresiune, viol, agenți fizici, intoxicații).
    2. Îmbrăcămintea: Poate purta urme materiale esențiale.
      • Urme sol (mecanism: cădere, târâre).
      • Sfâşieri, rupturi (dinamica agresiunii).
      • Accidente rutiere: Desen pneuri (călcare), urme piese auto, vopsea (lovire).
      • Arme albe: Tăieturi corespunzătoare plăgilor / agentului vulnerant.
      • Împuşcare: Factori secundari (funingine, pulbere nearsă, arsuri).
      • Urme biologice (victimă/agresor): Viol (spermă), fire păr, urină, fecale.
    3. Mediul înconjurător (perimetrul): Aspect general, dezordine, semne de luptă.
    4. Urmele biologice: Descriere topografică (pete sânge, salivă etc.).
    5. Corpurile delicte: Obiecte potențial folosite în agresiune.
    6. Date despre mediu: Temperatură, umiditate (corelare leziuni/particularități mediu).

13.2.2. Examenul corpurilor delicte

(Inițial la fața locului)

  • Căutare urme biologice pe suprafața lor.
  • Stabilire corespondenţă leziuni cadavru - corp delict.
  • Criminalistul: descrie amănunțit, prelevă urme (identificare agresor).
  • Urme biologice → laborator (natură, apartenenţă).
  • Ridicarea corpurilor delicte: Cu mănuşi, etichetare.
  • În intoxicaţii → laborator toxicologie.
  • Rămân în grija organelor de cercetare penală → ordonanţă expertiză bio-criminalistică.

13.2.3. Examenul agresorului (sau presupusului agresor)

Comportă urgenţă. Constă din:

  1. Examen haine: Urme violenţă, urme biologice (sânge victimă, fire păr etc.).
  2. Examen somatic general: Apreciere capacitate efort, leziuni violenţă proprii, particularităţi individuale.
  3. Constatare leziuni corporale (proprii): Pot demonstra legătura victimă-agresor (leziuni de apărare/atac). Stabilire dată, mecanism producere.
  4. Stabilire stare imbibiţie alcoolică: Examen clinic, examen laborator (sânge, urină).
  5. Examen psihiatric preliminar: Dacă se depistează stări psihopatoide → solicitare expertiză medico-legală psihiatrică.

13.2.4. Examenul cadavrului (Autopsia)

  • Precedată de: Cercetare medicală împrejurări deces (documentaţie medicală - FO, informaţii aparţinători/anturaj).
  • Constă în: Examen extern + intern sistematic.
  • Loc: Săli special amenajate / teren.
  • Personal: Medic legist, laborant.
  • Instrumentar: Adecvat.

13.2.4.1. Examenul extern

(Vezi Detaliere în Raport) Descriere sistematică (cap, gât, trunchi, membre):

  1. Date identificare.
  2. Semnele morţii reale.
  3. Semne de violenţă (leziuni).
  4. Semne tratament medical.
  5. Semne diverse (patologice externe).

13.2.4.2. Examenul intern

(Vezi Detaliere în Raport) Deschidere sistematică cavități, examinare și secționare viscere:

  1. Cutia craniană.
  2. Cavitatea toracică.
  3. Cavitatea abdominală.
  4. Coloana vertebrală (măduva spinării). Disecție focar fractură (dacă e cazul).
  • Tehnici: Clasice (Virchow, Rokitansky etc.) și impuse de caz (ex: disecție vase gât în asfixii).

13.2.5. Examene complementare

  1. Examen histopatologic:
    • Obligatoriu când necropsia nu elucidează macroscopic cauza morţii.
    • Se recoltează fragmente din organe principale şi din toate leziunile patologice/traumatice.
  2. Examen toxicologic (intoxicaţii):
    • Se recoltează: conţinut gastric, sânge, urină, organe (ficat, rinichi etc.), păr, unghii.
  3. Examen biocriminalistic:
    • Hematologic: Pete sânge (grupă, ADN).
    • Serologic: Mucus, lichid spermatic (identificare).
    • Genetic (ADN): Identificare victimă/agresor.
  4. Examen bacteriologic: În suspiciuni de infecții.

13.3. Redactarea Raportului de Expertiză Medico-Legală pe Cadavru

Act scris, consemnează datele expertizei. Constituie act de probaţiune ştiinţifică în justiţie.

Cadrul legislativ

Structura Raportului

13.3.1. Preambul

  • Nume, funcţie medic legist.
  • Fel, număr act dispunere expertiză, organ emitent.
  • Date personale cadavru (nume, vârstă, domiciliu, dată/oră moarte).
  • Data, ora, locul autopsiei.
  • Nume, calitate persoane ce asistă oficial.

13.3.2. Istoricul faptelor

  • Date: mod, loc, dată, oră deces.
  • Sursa informaţiilor: organe judiciare, aparţinători, acte medicale (rezumat fişă medicală).

Obligație Unități Sanitare

Obligate să pună la dispoziţie documentele medicale (altfel posibil favorizare infractor).

13.3.3. Examen preliminar (facultativ)

  • Constatări proprii medic legist la faţa locului: poziţie cadavru, îmbrăcăminte, urme biologice, descriere corpuri delicte, coroborare cu leziuni.

13.3.4. Examen extern

(După îndepărtare haine, toaletă)

  1. Date identificare: Sex, vârstă aproximativă (intervale 10 ani), talie (cm), tip constituţional, stare nutriţie, semne particulare (cicatrici, tatuaje etc.).
  2. Semne diverse: Modificări evidente (patologice/traumatice): edeme, icter, cianoză, boli piele, tulb. trofice, modificări post-chirurgicale (cicatrici, amputaţii), semne traumatice vechi.
  3. Semnele morţii reale: Descriere detaliată (lividități, rigiditate, răcire, semne tardive) → concluzii pentru data morţii, poziţie, manipulări postmortem.
  4. Semne de violenţă (leziuni): Descriere sistematică, amănunțită, morfologică completă.
    • Descriere leziuni:
      1. Denumire: plagă, echimoză, hematom, excoriaţie etc.
      2. Localizare: Regiune topografică, raportare la repere anatomice fixe.
      3. Forma: Comparare elemente geometrice (corespunzător agent vulnerant).
      4. Dimensiuni: În cm (lungime, lățime, profunzime).
      5. Înclinaţia: Raport ax corp/segment (orizontală, verticală, oblică).
      6. Direcţia (plăgi penetrante): Orientare canal (inferențe poziție victimă-agresor, direcție tragere etc.).
      7. Culoarea: Pt. echimoze → datare leziune.
      8. Numărul: Date asupra numărului de lovituri.
      9. Marginile şi extremităţile (unghiurile): La plăgi → date agent vulnerant.
      10. Vecinătatea leziunii: Elemente suplimentare (particule metalice, praf puşcă, fum, funingine, sânge prelins, imprimare gardă cuţit etc.).
    • Numerotare: Fiecare leziune numerotată (cifre arabe) pentru referire în discuții/concluzii.
    • Documentare: Schiţe, fotografii judiciare.
  5. Semne tratament medical: Injecţii, puncţii, suturi, bandaje, aparate gipsate, incizii chirurgicale, tuburi dren, meşe.

13.3.5. Examen intern

Capitol analitic, constatări autopsie. Analiză cavități, organe, leziuni (traumatice/patologice).

  • Examinare sistematică: Cap, gât, torace, abdomen, schelet.
  • Descriere morfologică:
    1. Organe parenchimatoase: Formă, dimensiuni (L, l, G), greutate, culoare, consistenţă, aspect capsulă, aspect parenchim pe secţiune.
    2. Organe cavitare/tubulocavitare: Conţinut (aspect, cantitate), stare pereţi, aspect mucoasă/seroasă.
    3. Cavităţi seroase: Aspect seroasă, conţinut (aspect, cantitate), depozite (fibrină etc.).
  • Leziuni traumatice organe: Descriere organ + descriere detaliată leziuni (localizare, formă, dimensiuni, profunzime, traiect, caracter vital/postmortem).
  • Modificări patologice: Descriere completă.
  • Fracturi: Descriere morfologică + disecare focar (nu doar semne clinice - mobilitate, crepitații).

13.3.6. Diagnostic anato-patologic macroscopic

Primul capitol sintetic (bilanţ leziuni/modificări). Conţine:

  1. Diagnosticul bolii/sindromului tanato-generator.
  2. Diagnosticul complicaţiilor în raport direct cauzalitate cu boala/sindromul tanato-generator.
  3. Diagnosticul leziunilor preexistente care au influenţat evoluţia.
  4. Diagnosticul leziunilor preexistente/concomitente fără influenţă pe evoluţie (descoperire întâmplătoare).

Exemplu Diagnostic AP Macroscopic

  1. TCC acut deschis cu hemoragie meningo-cerebrală şi dilacerare cerebrală.
  2. Bronho-pneumonie.
  3. Ateroscleroză generalizată.
  4. Chist hidatic hepatic.

13.3.7. Examene complementare (în raport)

Se specifică:

  • Felul examenului (histologic, toxicologic, biocriminalistic etc.).
  • Laboratorul care a efectuat.
  • Data executării.
  • Numărul buletinului de analiză.
  • Rezultatul amănunţit.

13.3.8. Discuţia cazului (facultativ)

  • Necesitate: Ori de câte ori se impune explicarea concluziilor.
  • Obligatoriu în:
    1. Morţi cu leziuni a căror gravitate nu explică moartea (comoţie cerebrală, şoc traumatic, moarte prin inhibiţie).
    2. Mai multe ipoteze în cauză (ex: sinucidere/omor, naturală).
    3. Responsabilitate medicală (analiză indicaţii/contraindicaţii tratament, diagnostic, moment intervenţie).
  • Structură exemplu (șoc traumatic):
    1. Înşiruire fapte: La autopsie XY s-au constatat leziuni (echimoze, hematoame) multiple… Nu s-au constatat alte leziuni/boli care să explice moartea.
    2. Felul/Natura morţii: “Având în vedere simptomele… şi leziunile…, considerăm că ne găsim în faţa unei morţi violente cunoscută ca şoc traumatic”.
    3. Argumentare (literatură): “Şocul traumatic este cunoscut… se poate produce în condiţii similare… Citez… (Tratat, an, pagină). Bazaţi pe datele din literatură şi constatările noastre, considerăm moarte violentă prin şoc traumatic”.

13.3.9. Concluziile

Sinteza raportului, răspuns la obiectivele ordonanței:

  1. Felul morţii: Violentă, Nevioloentă, Prin inhibiţie.
  2. Cauza medicală a morţii.
  3. În morţi violente:
  4. Data morţii (interval posibil).
  5. Răspunsuri la alte întrebări din ordonanţă.

Reguli redactare concluzii:

  • Să decurgă logic din materialul faptic / discuţia cazului.
  • Nu se utilizează date necuprinse în raport sau date criminalistice.
  • Redactare clară, precisă, fără ambiguități.

Graph View

Backlinks

  • No backlinks found