Search

SearchSearch

CURS 5

Mar 26, 202519 min read

CORD

1. METODE DE INVESTIGATIE
2. ANATOMIE RADIO-IMAGISTICA
3. SEMIOLOGIE CORD (RADIOGRAFIE)
4. SINDROMUL VASCULAR PULMONAR (RADIOGRAFIE)
5. VALVULOPATII
PERICARDICE (RADIOGRAFIC)

1. Metode de investigatie

Metodele de investigaţie ale aparatului cardio-vascular

  • Metode conventionale: radiografia PA, TS, OAD, OAS, radioscopia
  • Metode imagistice: ecocardiografia (ETE-ecocardiografia trans esofagiana, ecografia toracica), cateterismul cardiac, angiografia, coronarografia, CT multislice cardiac, IRM, scintigrafia cardiacă, SPECT, PET
  • Metode – iradiante / neiradiante
  • Metode – neiradiante / ecografia

Sectiune parasternala axa lunga
Sectiune apical patru camere

  • Valva mitrala
  • Valva aortica
  • Valva mitrala
  • Valva tricuspida

Metode/ Imagistica sectionala
Metode / coronarografie
Metode / Scintigrafia cardiaca – perfuzie miocardica

  • Radiatii gamma
  • Cale de intrare
  • Cale de iesire

Metode clasice

  • Angioscopie digitala
  • Angiocardioscopie conventionala
  • Angioscopie pulmonara digitala

2. Anatomie radio-imagistica cardio-vasculara

Anatomie radiologica
Anatomie radiologica PA
Anatomie radiologica PA - zona de proiectie a valvelor tricuspida (dreapta) si mitrala (stanga)

Imaginea cardiaca radiologica - PA

  1. dimensiunea cordului in raport cu diafragmul
  2. masurarea aortei dupa metoda Kreuzfuchs

Imaginea cardiaca radiologica - PA - Indicele cardio-toracic

  • T1+T2 = diametrul transvers cardiac (DTC)
  • DT = diametrul transvers toracic
  • ICT = DTC/DT = 0.48

Anatomie radiologica TS
Anatomie radiologica - Contur anterior, Contur posterior

  • VD
  • Ao asc
  • AS
  • VS

Anatomie radiologica TS
Imaginea radiologica toracica normala PA, TS

  1. VCS
  2. AD
  3. VD
  4. Aorta
  5. AP
  6. AS (urechiusa)
  7. VS

Anatomie cardiaca IRM

  • Achizitii in diverse planuri de sectiune

3. Semiologie cardio-vasculara in radiologie

Șunt dreapta – stanga: sangele din ventriculul drept trece in ventriculul stang printr-o comunicare anormala la nivelul septului interventricular; o cantitate de sange nu mai ajunge in artera pulmonara, rezultand debit redus in artera pulmonara (oligemie).

Șunt stanga – dreapta: sangele din ventriculul stang trece in ventriculul drept printr-o comunicare anormala la nivelul septului interventricular; o cantitate de sange ajunge in plus in ventriculul drept si in artera pulmonara, rezultand debit crescut in artera pulmonara (hiperemie).

Aprecierea maririi cavitatilor cardiace

  • Gradul I: usor marit
  • Gradul II: moderat marit
  • Gradul III: mult marit

Atriul stang
Marirea atriului stang

  • Se apreciaza in PA si in TS (+/- OAD, OAS).
  • In incidenta PA se evalueaza:
    1. conturul drept al AS (comparat cu al atriului drept / grade de marire AS);
    2. conturul urechiusei stangi (arc II, stang in 1/3 inferioara);
    3. diametrul atriului stang (masurat de pe conturul drept pana la marginea inferioara a bronsiei principale stangi, N=7 cm);
    4. largirea unghiului carinar (peste 75 grade);
    5. orizontalizarea bronsiei principale stangi (impinsa cranial de atriul stang marit).

Gradele de marire ale atriului stang / conturul drept inferior PA

  • Gradul I: dublu contur concentric
  • Gradul II: dublu contur excentric
  • Gradul III: arc inferior mult marit, AS nu ajunge la diafragm

AS marit fara sa depaseasca conturul atriului drept
AS marit cu depasirea conturului atriului drept
AS normal
Unghiul carinar peste 75°
Orizontalizarea bronsiei stangi
Dublu contur concentric
Diametrul atriului stang Normal
Bombarea urechiusei stangi

Grad III: mult marit, depaseste atriul drept, Niciodata NU ajunge pana la diafragm

Masurarea atriului stang – PA cu raze dure
Semiologie - marirea AS

  • PA: conturul inferior drept al inimii bombat grad III, urechiusa stanga proemina, diametrul transvers al AS peste 7cm, orizontalizarea bronhiei stangi, unghiul bifurcatiei traheei > 75°

Semiologie - marirea AS

  • PA: conturul inferior drept al inimii bombat grad III, urechiusa stanga proemina, diametrul transvers al AS peste 7cm, orizontalizarea bronhiei stangi, unghiul bifurcatiei traheei > 75°

AS gradul I - Semiologie - marirea AS - PA - Dublu contur concentric

AS gradul II - Semiologie - marirea AS - PA - Dublu contur excentric

Semiologie - marirea AS - PA - Gradul II - Dublu contur excentric = depaseste conturul superior al AD

Semiologie - marirea AS - PA - Gradul II

Semiologie - marirea AS - PA - Gradul III - AS marit formeaza cea mai mare parte a conturului inferior drept (nu ajunge la diafragma)

Marirea atriului stang in TS

  • Pe radiografie de profil stang:
    1. Bombeaza conturul posterior si superior (al atriului stang);
    2. Comprima esofagul baritat (situat posterior de atriul stang).

Masurarea atriului stang in TS

  • <40 mm (barbati)
  • <36 mm (femei)
  • Art. pulm. dreapta
  • Bronhia lobara superioara stanga

Imaginea radiologica in TS

  • Contur anterior
  • Contur posterior
  • VD
  • Ao asc
  • AS
  • VS

Atriul stang marit in TS

Dg. pozitiv (calitativ)

  • PA: grade de marire

Dg. de severitate (cuantificare/masurare)

  • PA: masurare (peste 7cm)
  • TS: masurare (peste 36-40mm)

Semiologie - marirea AS

Marire de atriu stanga PA si TS

Atriul drept

Marirea atriului drept

  • Se apreciaza in PA si in TS (+/- OAD, OAS).

In incidenta PA se evalueaza:

  1. conturul drept inferior al siluetei mediastinale (marit, bombeaza peste 1/3 din diafragma interna)
  2. ajunge intotdeauna pana la diafragm (oricat de mare ar fi)

Atriul drept

Marire de atriu drept

  • Rgr PA: Conturul inferior drept al siluetei mediastinale depaseste 1/3 interna a hemidiafragmei drepte

Marire de atriu drept

  • Rgr PA: Conturul inferior drept al siluetei mediastinale depaseste 1/3 interna a hemidiafragmei drepte

Semiologie - marirea AD - PA

  • PA: contur inferior drept

Ventriculul stang

Marirea ventriculului stang

  • Radiografic:
    1. Pozitie de fata Incidenta PA
    2. Pozitie de profil Incidenta TS

Marirea VS pe Rgr toracica de fata in PA

VS marit rgr de fata in PA

VS normal

VS marit

Marirea ventriculului stang

  • In pozitia de fata incidenta PA produce:
    1. bombarea arcului inferior stang,
    2. acesta depaseste jumatatea hemidiafragmei stangi
    3. apexul coboara pe diafragm

Marirea VS - Shmoo sign

Semiologie – marirea VS - PA

  • Marirea VS in PA - arc inferior stang bombat > ½ diafragm
    • A. predominanta dilatatiei
    • B. predominanta hipertrofiei

Semiologie – marirea VS

  • Marirea VS in PA

Semiologie – marirea VS

  • Marirea VS in PA
    • Cardiomiopatie dilatativa

Marirea VS pe Rgr Profil Stang

Marirea ventriculului stang

  • Pe radiografia de profil stang (TS) produce:
    1. Bombarea arcului inferior si posterior.
    2. Masurarea Hoffmann- Riegler se utilizeaza in mariri incipiente (cand exista suspiciune de marire pr rgr. PA).

VS marit in TS

TS - Semiologie TS – marire a VS

TS - Metoda Hoffmann–Riegler - modificări incipiente a VS

TS - Semiologie TS – marire incipienta a VS

  • Distantele se calculeaza pe bisectoarea unghiului

Masurare:

  1. Linie roz = conturul VS
  2. Linie galbena = conturul posterior al venei cave inferioare
  3. X = punctul de intersectie a celor doua
  4. Linie neagra punctata = bisectoarea unghiurilor formate
  5. La 2 cm de la X spre cranial se masoara distanta intre VCI si conturul VS (Normal sub 18mm)
  6. De la X spre caudal pana la diafragm se masoara distanta (Normal peste 10mm)

TS - Metoda Hoffmann–Riegler - modificări incipiente a VS

  • De la punctul X spre cranial se masoara 2 cm si acolo se stabileste distanta intre conturul VCI si conturul VS pe o directie orizontala.

Gradele de marire ale VS in OAS (conturul postero-inferior)

  • Grad I (pana la coloana vertebrala, tangent)
  • Grad II (se sumeaza cu coloana vertebrală)
  • Grad III (+ bombeaza conturul ventriculului drept anterior)

Dg. pozitiv (calitativ):

  • PA
  • TS
  • OAS (grade)

Dg. de severitate (cuantificare):

  • TS (mariri incipiente, mici)

Semiologie - marirea VS

Ventriculul drept

VD normal
VD marit

Marirea ventriculului drept

  • Pe rgr de fata produce:
    1. Ridica varful inimii de pe diafragm si il rotunjeste (cord in sabot).
    2. Marirea diametrului transvers al inimii
    3. Rotatie orara a cordului cu adancirea golfului inimii.
    4. Bombarea trunchiului arterei pulmonare
  • Pe rgr de profil produce:
    • Bombarea arcului anterior cu disparitia spatiului retrosternal.

Semiologie - mărirea VD

  • Tetralogie Fallot:
    1. Hipertrofie VD
    2. Stenoza de a. pulmonara /valvulara/infundibulara
    3. DSV
    4. Aorta pe dreapta
    • Cord in sabot

Semiologie - mărirea VD

  • Insuficienta tricuspida:
    • Marire de atriul drept + marire de ventricul drept care impinge ventriculul stang
    • Bombarea conului arterei pulmonare

Marire de ventricul drept

  1. Bombeaza conul arterei pulmonare;
  2. VS impins spre stanga;
  3. Apexul cordului ridicat pe diafragm
  • DSV cu sunt stg-dr

Ventricul drept marit + Hipertensiune art. Pulm.

  • VD bombeaza pe conturul anterior si reduce spatiul transparent retrosternal!

Ventricul drept marit in TS

Aorta

Dilatatia de aorta

  • Rgr PA:
    • Butonul aortei corespunde cu crosa aortei si se afla la 1,5 cm sub clavicula stanga
    • Alungita = butonul aortei ajunge la nivelul claviculei stangi
    • Dilatata = butonul aortei proemina in spre stanga;
    • Aorta ascendenta formeaza in al treilea arc in dreapta;
    • Aorta descendenta devine vizibila in stanga

Semiologie - aorta

  • 4 = crosa aortei

Semiologie - Aorta

  • Aorta aterosclerotica: dilatatia butonului + alungire craniala + al treilea arc in dreapta;

Aorta dilatata in PA

  • Aorta ascendenta dilatata (al treilea arc in dreapta) + butonul aortic bombat in campul pulmonar + aorta descendenta vizibila

Semiologie - Aorta

  • Dextrocardie versus Situs inversus

Semiologie - Aorta

  • Butonul Aortei pe dreapta (+ esofag baritat)

Aorta dilatata in TS

    • colectie lichidiana in sinusul costo-diafragmatic posterior si anterior drept
  • Disparitia spatiului transparent retrosternal

Artera pulmonara

Masurarea arterei pulmonare

  • Barbati: <16 mm
  • Femei: <15 mm
  • PA – arcul II in 2/3 superioare formeaza conul arterei pulmonare
  • Se masoara segmentul intermediar in PA in dreapta.
  • Trunchiul arterei pulmonare marit:
    • Grad I (devine rectiliniu)
    • Grad II si III (bombeaza)

Hipertensiunea pulmonara arteriala

  • Tomografie plana la nivelul hilului pulmonar

Hipertensiunea pulmonara arteriala

Hipertensiunea pulmonara arteriala

  • Defect septal atrial cu sunt STG-DR → Hipertensiune arteriala pulmonara cu dilatatie arterelor pulmonare bilateral

Marirea arterei pulmonare exemplu DSV+ marire VD

  • Bombeaza conul arterei pulmonare;
  • Diametrul arterei pulmonare drepte in segmentul intermediar este mai mare
  • Marirea VD
  • Dilatatia arterelor pulmonare

4. Sindromul vascular pulmonar

Desenul pulmonar normal: arterele si slab unele vene VII-VIII

  • Hilul arterial la nivel arc post costale 7-8

Desen pulmonar normal

  • Mantaua Felix = 1-2 cm la periferie. NU se mai vad arterele pulmonare.
  • Zona centrala = hilul pulmonar,
  • Zona periferica = mantaua Felix
  • In ½ inferioara se vad mai multe vase si mai groase decat in ½ superioara.
Diferentierea intre arterele si venele pulmonare
  • Artere:
    • emerg arc costal post 7-8
    • calibru <
    • contur net
  • Vene:
    • intra arc costal post 8-9-10
    • calibru >
    • contur flu
Artere si Vene
  • Diferentierea intre arterele si venele pulmonare
    • Aspect radiologic
    • Artere pulmonare
    • Vene pulmonare
    • calibru
    • contur
    • traiect
    • PA, localizarea hilului
    • PA, localizarea in 1/3 superioara a plamanului
    • TS, Localizare la nivelul hilului
Analiza vascularizatiei pulmonare pe rgr de fata
  1. Regiuni:
  • hilar
  • intercleidohilar
  • infrahilar
  • camp periferic mijlociu
  • deasupra sinusului c-d lateral
Circulatie pulmonara normala
  • Staza venoasa cu artere + vene vizibile
Aspect normal al arterelor pulmonare
  • Vene pulmonare vizibile (aspect patologic)
Circulatia pulmonara functionala
  • AD
  • VD
  • AP
  • CP
  • VP
  • AS
  • VS
  • AO

Infarct pulmonar Hipertensiune arteriala pulmonara Hipertensiune venoasa pulmonara Edem pulmonar acut Oligemie Hiperemie Hipertensiunea mixta Capilarul pulmonar

Sindroame fiziopatologice ale modificarilor circulatiei pulmonare
  1. Modificari de debit:
    • diminuare (oligemie)
    • crestere (hiperemie /pletora)
  2. Cresterea rezistentelor vasculare (hipertensiunea):
    • precapilara (hipertensiunea arteriala - HTPA)
    • postcapilara (hipertensiunea venoasa - HTPV)
    • globala (hipertensiunea globala / mixta)
  3. Modificari focale de circulatie pulmonara

Oligemia

  • Oligemie = debit de sange redus in arterele pulmonare
    • Cauze:
      1. Stenoza valvulara de artera pulmonara sau hipoplazie (unilaterala): nu ajunge suficient sange in arterele pulmonare.
      2. Hipovolemie: nu este suficient volum de sange in arterele pulmonare si in tot corpul.
      3. Cardiopatii congenitale cu șunt D-S: nu ajunge suficient sange in arterele pulmonare.
Oligemia rgr de fata

  1. Hipertransparenta pulmonara (se reduce numarul si calibrul vaselor pulmonare)
  2. Hili mici, gracili (Danielus)
  3. Mantaua Felix larga
  4. Fara distensie toracica

Oligemia

  • Tetralogie Fallot:
    • Hipertrofie VD
    • Stenoza de artera pulmonara /valvulara/infundibulara
    • DSV
    • Aorta pe dreapta
    • OLIGEMIE

Pericardita exudativa/colectie pericardica

    • Oligemie

Patent ductus arteriosus-hiperemie

Hiperemia

  • Hiperemie = debit de sange crescut in arterele pulmonare.
    • Cauze:
      1. Insuficienta valvulara de artera pulmonara: cantitate de sange in plus in arterele pulmonare.
      2. Hipervolemie (sindrom nefrotic): acumulare de lichid in plus in toate arterele si venele corpului.
      3. Sindrom hiperkinetic (hipertiroidism): debit cardiac crescut cu viteza mai mare de circulatie a sangelui.
      4. Cardiopatii congenitale cu șunt S-D (defecte septale)

Hiperemia (exemplu DSV+ marire VD)

  • Șunt stanga-dreapta
  • RGR:
    1. Hili arteriali mari (dimensiuni crescute)
    2. Vase (artere) pulmonare dilatate!
    3. Mantaua Felix dispare
    4. Hipotransparenta pulmonara

Patent ductus arteriosus-hiperemie

  • O comunicare intre aorta si artera pulmonara: o cantitate de sange in plus trece din aorta in artera pulmonara, rezultand hiperemie.

DSV- cu șunt stanga-dreapta + Hiperemie

 ![[Curs_5_Sunt-stanga-dreapta-hiperemie.png]]

Hipertensiunea arteriala pulmonara

Definitia hemodinamica a hipertensiunii arteriale pulmonare
  • Presiunea AP sistolica > 30 mm Hg
  • SAU
  • Presiunea AP medie > 25 mm Hg
Cauze HTAP
  1. hipoxia cu hipoventilatie alveolara (cord pulmonar cronic): se produce vasoconstrictie arteriolara
  2. HTPA secundara (embolii pulmonare, restrictie a circulatiei pulmonare, HTPV, sunturi cardiace stanga-dreapta): se produce vasoconstrictie arteriolara
  3. HTPA primara, idiopatica: se produce vasoconstrictie arteriolara
Hipertensiunea pulmonara arteriala
  • RGR:
    1. hil marit, arterial, artera pulmonara dreapta descendenta peste 17mm
    2. desen periferic sarac (vasoconstrictie arteriolara)
    3. trecere brusca de la hilul dilatat la periferia saraca = hil amputat
    4. mantaua Felix largita
    5. arc II stang bombat (conul a. Pulm)
    6. HVS in cazuri severe.
  • Normal: diam. APD = 15 - 16 mm

CT:

  1. Creste calibrul arterelor pulmonare
  2. Indice arterio-bronsic peste 1 la nivelul arterelor segmentare.
  3. Trunchiul arterei pulmonare este cu calibru mai mare decat al aortei ascendente.

Hipertensiunea pulmonara arteriala

  • Embolia pulmonara acuta masiva produce HTAP acuta cu insuficienta cardiaca dreapta acuta (cord pulmonar acut) !!!

Hipertensiunea pulmonara arteriala

  • Indicele arterio-bronsic: 2,5
  • Tomografie plana la nivelul hilului pulmonar

Hipertensiunea pulmonara arteriala idiopatica

  • RGR:
    1. hil marit, arterial
    2. desen periferic sarac
    3. trecere brusca de la hilul dilatat la periferia saraca = hil amputat
    4. mantaua Felix largita
    5. arc II stang bombat (conul a. Pulm)
    6. Indici arterio-bronsic mai mare decat 1.
      • opacitati bazale drepte + simfize costo-diafragmatice bilateral

Hipertensiunea pulmonara arteriala severa

  • persistenta ductului arterial (comunicare a. pulmonara si a. aorta)
    • Aorta dilatata
      • conul arterei pulmonare dilatat
    • Artera pulmonara dreapta dilatata (hil amputat)

Hipertensiunea pulmonara arteriala

  • Defect septal atrial cu șunt STG-DR → Hipertensiune arteriala pulmonara severa
    • Hili arteriali mariti si amputati cu bombarea conului arterei pulmonare +/- HVD

Hipertensiunea pulmonara arteriala severa

  • Defect septal atrial cu șunt stanga-dreapta

Hipertensiunea pulmonara arteriala severa

  • Marire AD si VD
  • Aplatizarea septului interventricular
  • CT aspect normal al septului interventricular (bombat spre VD)

Hipertensiunea arteriala pulmonara severa IRM T1

  • Hipertrofie ventriculara dreapta
  • Aplatizarea septului interventricular

Hipertensiunea venoasa pulmonara

Definitia hemodinamica a hipertensiunii venoase pulmonare

  • Cresterea presiunii venoase retrograd sau ca o consecinta a suferintei inimii stangi.
    • (presiune capilara pulmonara > 10 - 12 mm Hg)

Cauze HTP venoasa

  • obstructia caii de iesire a ventriculului stang (stenoza aortica, coarctatie de aorta)
  • afectiuni mitrale (stenoza, insuficienta mitrale)
  • insuficienta VS
  • formatiuni tumorale intraatriale (mixom atrial)

Hipertensiunea pulmonara venoasa

  • 3 grade:
    • usor (I): 12-18 mmHg
    • mediu (II): 19-25 mm Hg
    • sever (III): > 25-30 mm Hg
  • Se dezvolta progresiv, cu mai multe aspecte in functie de agravare

Grad usor

  • Hipertensiunea venoasa pulmonara:
    • RGR:
      1. Hil venos vizibil
      2. Desen venos vizibil pana la periferie
      3. Mantaua Felix dispare
      4. Egalizarea vascularizatiei pulmonare (venele cu grosime ca si cele inferioare)
    • Grad usor - 12 - 18 mmHg

Hipertensiunea venoasa pulmonara

  • RGR:
    1. Hil venos vizibil
    2. Desen venos vizibil pana la periferie
    3. Mantaua Felix dispare
    4. Egalizarea vascularizatiei pulmonare
    • Grad usor - 12 - 18 mmHg

Grad mediu

  • Hipertensiunea pulmonara venoasa:
    1. Inversarea vascularizatiei pulmonare
    2. Liniile Sylla (traiecte venoase superioare intercleidohilare)
    3. Mantaua Felix redusa
    4. Edem interstitial
    • Hil mare, flu (edem interstitial peribronsic)
    • Pastile vasculare
    • Benzi Kerley B
    1. Transsudate pleurale
    • liber
    • inchistat
    • Grad mediu - 18 - 25 mmHg

Hipertensiunea venoasa pulmonara

  • Grad mediu - 18 - 25 mmHg
      1. Edem interstitial:
      • Hil mare, flu
      • Pastile vasculare
      • Benzi Kerley B

Staza venoasa grad mediu (HTVP)

  • Initial insuficienta cardiaca: Linii Kerley B

Staza venoasa grad mediu (HTVP)

  • Initial insuficienta cardiaca grad mediu: Dupa 1 saptamana de tratament

Insuficienta cardiaca - HTVP

  • Grad mediu

Cardiomiopatie

  • Grad mediu:
    • Pastile vasculare
      • colectie pleurala dreapta in cantitate mica
    • Pastile vasculare = vene pulmonare in plan ortograd

Grad sever

  • Hipertensiunea venoasa pulmonara:
    • RGR:
      1. Hipotransparenta difuza pulmonara
      2. Desen vascular slab vizibil
      3. Edem interstitial
        • Edem pulmonar acut alveolar (aripi de fluture)
      5. Poate fi asimetric
    • Grad sever > 25-30 mmHg

Schema gradelor de hipertensiune venoasa (staza venoasa)

  • Egalizarea vascularizatiei pulmonare
  • Inversarea vascularizatiei pulmonare

5. Valvulopatii

Valvulopatii / Metode

  • Radiografia
  • Radioscopia/ fluoroscopia
  • Ecografia transtoracica
  • ETE-ecografia transesofagiana
  • Cateterism cardiac
  • IRM
  • CT cardiac

Valvulopatii

  • inel fibros
  • valve
  • cordaj tendinos
  • muschi papilari
  • anatomia valvei
  • tipul disfunctiei
  • gradul disfunctiei
  • gradienti valvulari
  • modificarea cavitatilor
  • modificarea hemodinamicii
  • Informatii de interes

Valvulopatii / Metode

  • Ecografia transtoracica:
    • cuantificarea stenozei si ariei valvulare
    • cuantificarea regurgitarii si aria orificiului efectiv
    • aprecierea functiei ventriculare
    • aprecierea anatomica a cavitatilor cardiace
  • ETE:
    • anatomie valvulara
    • disfunctie valvulara in endocardita infectioasa (vegetatii)
    • sau cand fereastra acustica este slaba

Valvulopatii / Metode

  • CT cardiac:
    • dimensiunea cavitatilor cardiace
    • cinetica valvelor
    • masurarea orificiilor valvulare
    • masurarea gradientilor de presiune
    • mase miocardice
    • fluxul pulmonar arterial si venos
    • aprecierea functiei VS
    • calcificari
  • IRM: in plus
    • jetul valvular intracardiac in disfunctiile valvulare
    • cuantificarea gradului disfunctiei valvulare
    • planimetria orificiului valvular
    • mai putin fiabila in aprecierea calcifierilor valvulare

Stenoza mitrala

Valvulopatii / Stenoza mitrala

  • micsorarea orificiului mitral
    • etiologie: boala reumatica, cauze obstructive AV (tromb, tumora, mixom)
    • M:F = 1:8
    • patogeneza: stenoza orificiului mitral
      1. dilatare AS
      2. micsorarea buton aortic
      3. evolutiv:
      • hipertensiune venoasa pulmonara
      • hipertensiune pulmonara mixta

Modificari radio-imagistice corelate

  • Pe radiografie toracica PA:
    1. marire in grade variabile a atriului stang;
    2. circulatie pulmonara normala sau
    3. staza pulmonara in grade variabile (inclusiv gradul III de edem pulmonar acut);
    4. VS normal!
  • Stenoza mitrala
    • Marire atriul stang grad I
    • Stenoza mitrala: Atriu stang cu dublu contur concentric, Bombarea urechiusei stangi, Marirea unghiului carinei, Hipertensiune mixta (venoasa si arteriala)-bombeaza conul arterei pulmonare

Stenoza mitrala

  • Pe radiografie toracica TS:
    1. Marire a atriului stang (bombarea arcului postero-superior);
    2. circulatie pulmonara normala sau
    3. staza pulmonara in grade variabile (inclusiv gradul III de edem pulmonar acut);
    4. VS normal

Insuficienta mitrala

Valvulopatii / Insuficienta mitrala

  • valva mitrala incontinenta in sistola
    • organica – leziuni – reumatice, degenerative, infectioase, ischemice, congenitale, traumatice
    • functionala – secundar dilatarii VS
    • patogeneza corelata cu aspectul radiologic:
      1. marire AS
      2. marire VS
      3. consecintele hemodinamice:
      4. staza pulmonara grade variabile

Insuficienta mitrala cronica

  • Insuficienta mitrala acuta: flux retrograd transvalvular (ECO, IRM, CT) fara marirea cavitatilor cardiace + edem pulmonara acut.

Insuficienta mitrala

  • Pe radiografie toracica PA:
    1. marire in grade variabile a atriului stang;
    2. marirea ventriculului stang;
    3. circulatie pulmonara normala sau cu staza pulmonara in grade variabile (inclusiv gradul III de edem pulmonar acut= HTVP).
    4. in final se instaleaza hipertensiunea arteriala pulmonara (HTAP) + marirea ventriculului drept (VD).

Valvulopatii / Insuficienta mitrala

  • Stenoza mitrala pura
  • Stenoza+ insuficienta mitrala
  • +/- Staza venoasa (HTVP) +/-HTAP +HVS

Insuficienta mitrala

  • Marire AS
  • Marire VS
  • Marire VD
  • HTAP medie

Insuficienta mitrala + edem pulmonar acut

  • Rgr PA:
    • La nivel pulmonar: opacitati nesistematizate, cu aspect de sindrom de umplere alveolara, localizate in ambele campuri pulmonare, asimetric.
    • La nivel cardiac: AS marit + HVS = insuficienta mitrala

Valvulopatii aortice

Valvulopatii / Insuficienta aortica

  • inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in diastola (regurgitare)
    • Insuficienta aortica acuta:
      • RGR: VS normal, cu functie normala+ edem pulmonar acut, +/- disectie de aorta, +/-ruptura aortica
      • Eco, CT + IRM: jet de regurgitare la valva aortica + vegetatii valvulare, minima marire a VS +/- flap intimal
    • Insuficienta aortica cronica:
      • RGR: Hipertrofie VS, adancirea golfului inimii (rotatie in ax a inimii), aorta derulata, calcificari valvulare, cord de tip aortic
      • MDCT: artere coronare
      • IRM, Eco: jet sanguin poststenotic, cinetica valvulara, cuantifica dilatatia VS

Valvulopatii / Insuficienta aortica

  • inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in diastola (regurgitare)
    • patogeneza: hipertrofiere si dilatare a VS, dilatatie aorta ascendenta
      • marirea VS
      • largirea AO, buton Ao proeminent
      • arc mijlociu concav
    • Ecocord + IRM: regurgitare

Valvulopatii / cord de tip aortic

  • VS
  • Aorta dilatata si alungita +VS = HTA-ateromatoza aortei
  • Aorta dilatata si alungita + HVS

Cord de tip aortic (modificari cronice)

  • Ateromatoza aortei
  • VS normal
  • Stenoza aortica
  • HVS + dilatatie de aorta ascendenta
  • Insuficienta aortica
  • Hipertrofie VS + dilatatie de aorta ascendenta

Insuficienta aortica

  • IRM regurgitare aortica in diastola

Regurgitare aortica (insuf valvulara aortica) + dilatate de aorta ascendenta

  • CT Cardiac + S.C

Valvulopatii / stenoza aortica

  • micsorarea orificiului aortic
    • patogeneza: cantitate mica de sange in sistola in aorta
      • incipient: hipertrofie VS
      • apoi dilatare VS
      • cresterea presiunii jetului VS-Ao
      • dilatatie poststenotica de aorta asc.
      • supravalvulara
      • valvulara
      • subvalvulara

Stenoza aortica

  • RGR:
    • Hipertrofie Ventricul stang
    • Adancirea golfului inimii
    • Dilatatie de aorta ascendenta
    • Aorta derulata +
      • Al treilea arc pe dreapta
    • MDCT, Eco: calcifieri valvulare, calcularea suprafetei orificiului valvular aortic, gradientii de presiune, fractia de ejectie, circulatia pulmonara, arterele coronare.
    • IRM: jet poststenotic, morfologia si cinetica valvulara, hipertrofie VS, gradientii de presiune, fractia de ejectie

Stenoza aortica

  • RGR:
    • Dilatatie de aorta ascendenta (al treilea arc pe dreapta)
    • Hipertrofie Ventricul stang (initial minimal)
    • Crosa aortica nu este afectata!

Stenoza aortica

  • IRM: flux cu viteza crescuta in aorta ascendenta in sistola

Valvulopatii / stenoza aortica / cong.

  • Stenoza aortica
  • Insuficienta aortica

6. Afectiuni miocardice/pericardice (radiografic)

Pericardul parietal fibros

  • Pericardul visceral membranos (epicardul)

Aspectul cordului in afectiunile pericardului

  • afectare a pericardului: colectie (sange, exudat, transsudat, aer), ingrosare fibroasa, ingrosare calcara, ingrosare tumorala
    • modificarea dimensiunilor cordului – cord mare (colectie), cord mic (pericardita constrictiva)
    • semne ale afectiunii de baza
    • +/- semne de insuficienta cardiaca

Pericardita exudativa/colectia pericardia - aspect RGR

  • Pericardita exudativa (acumulare de lichid peste 50ml)
    1. modificarea formei cordului – disparitia arcurilor cardiace, cord in carafa sau plosca
    2. pulsatii cardiace absente sau reduse (radioscopie)
    3. desen pulmonar redus sau normal (se reduce intoarcerea venoasa)
    4. Unghi cardio-frenic sub 90 de grade (ascutit)
    5. cantitativ:
    • mica sub 200ml (nu se vede radiologic, se vede ecografic pe conturul posterior si pe conturul stang al cordului)
    • medie 200-500 ml
    • mare peste 500ml
    • Dg diferential cu afectiunile miocardice

Pericardita exudativa in cantitate mica

  • Water bottle (plosca de apa)

Pericardita exudativa in cantitate mica

Pericardita exudativa in cantitate mare

  • Decubit dorsal

Colectie pericardica in cantitate mare

  • Pacient in sedestatism

Pericardita exudativa/colectia pericardia - aspect imagistic

  • ECO:
    • metoda de prima intentie; stabileste prezenta, localizarea, aspectul si cantitatea
    • zona transsonica in jurul cordului
    • contractilitatea si functia (riscul tamponada cardiaca)
  • MDCT, IRM:
    • natura lichidului, cantitate, grosimea foitelor pericardului, ingrosari focale tumorale,
    • contractilitatea cordului si functia
    • aprecieri etiologice
  • CT: lichidul + hipodensitate lichidiana / paralichidiana (0-25 UH)
  • IRM: lichidul hipoT1, hiper T2
    • Priza de contrast in pericard (CT, IRM) = inflamatie sau tumora pericardica

Pericard normal CT

  • Linie densa subtire pe conturul inimii drepte si a apexului

Colectie pericardica

  • CT + S.C,
    • Sectiune la nivelul ventricular, acumulare cu densitati lichidiene in sacul pericardic.

Cine-MRI

  • Pericardita cronica
    • Sangele circulant in hipersemnal!
    • Sagital axial coronal

Insuficienta cardiaca

  • Deficit de functie contractila a inimii
  • Cauze: infarct miocardic, miocardita, valvulopatii, boli congenitale
  • Radiologic: aspect de cardiomiopatie
    • cardiomegalie (dilatatia cavitatilor),
    • contur fluu
    • aspect culcat pe diafragm/ triunghiular/flasc,
    • unghi cardio-frenic optuz,
    • staza venoasa (HTPV) in grade diferite

Miocardiopatia aspect RGR

  • afectare a miocardului de origine ischemica, dismetabolica
    1. marire globala a cordului, toate cavitatile
    2. modificarea formei cordului - “culcat pe diafragm”
    3. pulsatii cardiace prezente, dar mici
    4. semne ale afectiunii de baza ; HTA, ATS
    5. +/- semne de insuficienta cardiaca (staza pulmonara)

Cardiomiopatie

  • Cord flasc, culcat pe diafragm

Aspectul cordului in afectiuni pericardice si miocardice

  • Cardiomegalie cu contur net
  • Vase pulmonare sarace / oligemie
  • Unghi cardiofrenic ascutit

Cardiomegalie cu contur fluu

  • Vase pulmonare dilatate / HTPV
  • Unghi cardiofrenic obtuz

Pericardita cronica constrictiva

  • Morfopat:
    • Ingrosarea foitelor pericardice peste 4 mm + calcifieri
    • simfiza foitelor pericardice cu calcifieri
    • pulsatii amplitudine mica
    • impiedica diastola
    • determina staza anterograda

Pericardita cronica constrictiva

  • RGR:
    • cord cu dimensiuni normale sau mai mic
    • opacitati calcare pe conturul cardiac (fata inferioara si laterala dreapta, santuri atrioventriculare)
    • +/- marire biatriala
    • MDCT + IRM: cea mai buna conduita (anomalii de contractilitate +insuficienta cardiaca, priza de contrast = proces inflamator activ)
  • Eco: limitari date de calcifierile pericardice

Calcifieri pericardice

  • Pericardita calcara
    • Calcificari:
      • densitati calcare la CT si hiposemnal la RM
      • IRM: calcifierile sunt in hiposemnal pe toate secventele

Graph View

Backlinks