PRINCIPIILE DE EVALUARE ȘI MANAGEMENT AL SIMPTOMELOR ÎN ÎNGRIJIREA PALIATIVĂ
1. OBIECTIVE CURS
- Să prezinte principiile care stau la baza strategiilor de evaluare și management al simptomelor în îngrijirea paliativă.
- Să discute abordarea simptomelor în contextul traiectoriei bolii, în relație cu variabilele spirituale, psiho-sociale, culturale și legate de terapia specifică.
- Să dezvolte un model de abordare prin care să preîntâmpine, să anticipeze, să identifice timpuriu și să trateze eficient simptomele pentru prevenirea suferinței inutile.
2. PALIATIV VS. CURATIV
Abordarea Curativă:
- Scopul primar: vindecarea, eradicarea bolii, prelungirea vieții
- Valoare: prelungirea vieții
- Mortalitatea: eșec
- Rolul pacientului: pasiv
- Centrul atenției: patologia, boala
Abordarea Paliativă:
- Scopul primar: confort, calitatea vieții, îngrijirea persoanei nu vindecarea bolii
- Valoare: calitatea zilelor
- Mortalitatea: proces natural
- Rolul pacientului: activ
- Centrul atenției: persoana
2.1 Abordare paliativă versus îngrijire paliativă
Îngrijire paliativă (Palliative care)
- O abordare specifică, bazată pe dovezi.
- Este furnizată de specialiști (nivel 2-3 de îngrijire).
- Termenul se poate referi atât la un model de îngrijire, cât și la o specialitate medicală.
Abordare paliativă (Palliative approach)
- Adaptarea (respectiv preluarea) principiilor și metodelor specifice îngrijirii paliative și aplicarea lor de către toți clinicienii care au în îngrijire pacienți cu nevoi de îngrijire paliativă.
- Reprezintă îngrijirea paliativă primară (nivelul 1).
Referință: Dr. Daniela Mosoiu
3. CALITATEA VIEȚII
Modele de calitate a vieții în contextul îngrijirii paliative:
Definire
- Definiția convențională: Calitatea vieții este definită ca percepția indivizilor a poziției lor în viață, în contextul culturii și valorilor în care ei trăiesc și în relație cu obiectivele, așteptările, standardele și preocupările lor.
- Este un concept vast, influențat în mod complex de sănătatea fizică a persoanei, starea psihologică, nivelul de independență, relațiile sociale și relația lor cu caracteristicile proeminente ale mediului lor. (Sursa: WHOQOL: Measuring Quality of Life)
Dimensiuni ale calității vieții:
- Sănătatea și funcționalitatea
- Socio-economică
- Psihologică/spirituală
- Familială
CALITATEA VIEȚII ÎN EVALUARE
- Modul în care indivizii percep și reacționează la: starea de sănătate și alți aspecte non-medicali ai vieților lor.
- Este un concept multidimensional care include: sănătate fizică, sănătate psihică, factori sociali, spirituali, socioeconomici.
- Chestionare: EORTC, POS, Rotterdam Symptom Checklist, McGill QoL Questionnaire, Brief Pain Inventory (BPI), Quality of Life Index (QLI), SF-36, etc.
4. PRINCIPII DE TRATAMENT
OBIECTIVE:
- OBIECTIVUL ÎNGRIJIRII NU ESTE SĂ PRELUNGEASCĂ VIAȚA CU ORICE PREȚ, CI SĂ ASIGURE O BUNĂ CALITATE A VIEȚII PACIENTULUI.
- Păstrarea/ îmbunătățirea calității vieții:
- Control eficient al simptomelor
- Sprijin emoțional, social, spiritual
- Pacientul să rămână independent, activ și implicat cât mai mult posibil
- Relații apropiate cu familia și cu persoanele importante pentru el.
FARMACOTERAPIA ÎN ÎP:
- Bună pregătire profesională, necesită cunoașterea:
- Patogenezei simptomelor
- Farmacodinamicii medicamentelor (mecanisme de acțiune)
- Farmacokineticii medicamentelor (administrare, absorbție, distribuție, metabolism și eliminare)
- Farmacogeneticii medicamentelor (predispoziția genetică pentru răspunsul la medicament)
- Interacțiunilor medicamentelor între ele și cu alte substanțe
CAUZA SIMPTOMULUI:
- Se tratează cauza, NU simptomul
- EXCP: Situația terminală (clasa IV NYHA, GFR<10, stare generală foarte alterată)
- Evitare tratament invaziv
- Evitare farmacoterapie cu reacții adverse inutile
- Limitare investigații care nu au consecințe terapeutice
ALEGEREA MEDICAMENTELOR:
- Cel mai eficient (rezultate științifice)
- Cel mai adecvat (vârstă, comorbidități)
- Cel mai ieftin
- Cel mai simplu de administrat
DOZE ADECVATE
- Ajungerea la doza utilă
- Dozele în stare terminală (reducere)
- Când / cum întrerupem
- Doze ajustate la circumstanțe speciale:
- Vărstă
- Starea generală
- Comorbidități
- Insuficiență de organ
- Creștere: toleranță, dependență
- Reducere: slăbire, insuficiențe
REACȚII ADVERSE
- Prevenirea reacțiilor adverse (medicament, doză, cale, interacțiuni)
- Tratamentul reacțiilor adverse (pot fi mai grave decât simptomul tratat inițial)
- Respectarea protocolului
- Monitorizarea eficienței și a reacțiilor adverse
ÎNTRERUPEREA TRATAMENTULUI
- Medicamentul nu mai este necesar?
- Dacă răspunsul este “NU”, reduce treptat.
- Întreruperea bruscă poate determina recădere sau sindrom de abstinență.
- Excepție: reacții adverse inacceptabile.
CĂI DE ADMINISTRARE
- ORAL (cea mai naturală, independentă, ieftină și sigură)
- CĂI ALTERNATIVE:
- SUBLINGUAL (morfină, fentanil, midazolam, ketamină)
- BUCAL (fentanil - action, abstral, effentora)
- INTRANAZAL (fentanil, midazolam, dexmedetomidină, ketamină)
- RECTAL (morfină, prometazină, paracetamol)
- SUBCUTAN (morfină, midazolam, ketamină, hioscina, haloperidol, dexametazonă)
- TRANSDERMIC (fentanil, buprenorfină)
MEDICAȚIE SIMPLIFICATĂ:
- Reducerea numărului de medicamente
- Reducerea numărului de administrări
- Reducerea numărului de forme de prezentare
- Adaptarea la stilul de viață al pacientului
- Folosirea combinațiilor medicamentoase
- Reducerea costurilor tratamentului
- Reducerea numărului de furnizori ai medicației
MONITORIZARE:
- Eficiență
- Reacții adverse
- Tendința de a nu respecta prescripția în cazul măsurilor de profilaxie sau medicație cronică
- Scăderea complianței în polimedicamente, multe prize/zi, tratament prelungit, reacții adverse
- Stoparea medicației când simptomul dispare și nu există risc de recădere
5. EVALUARE ȘI MANAGEMENT SIMPTOME
5.1 Principii
Echipa interdisciplinară în managementul simptomelor:
Imaginea centrală ilustrează interacțiunea dintre diferitele profesii medicale și rolul lor în managementul simptomelor: medic, asistentă, psiholog, preot, voluntar, asistent social, familie.
Etape-cheie în managementul simptomelor:
- Detectarea simptomelor
- Evaluarea detaliată a simptomelor
- Tratamentul simptomelor
- Monitorizarea continuă a simptomelor
Probleme în controlul simptomelor:
- Nedetectarea simptomelor
- Subevaluarea (severităţii) simptomelor
- Lipsa unei comunicări eficiente
- Tratament insuficient
- Lipsa evaluărilor periodice
- Progresia bolii
- Progresia procesului de îmbătrânire
EVALUARE MULTIDIMENSIONALĂ:
- Simptomul - tablou clinic, intensitate, frecvență, factori declanșatori, caracter, evoluția în timp
- Cauze - primare/secundare
- Factori agravanți / amelioranți
- Răspuns la medicație / terapii
- Impactul asupra calității vieții
- Percepția / semnificația simptomului pentru pacient, familie
5.2 Analgezia
Analgezia - controlul durerii
Scale STANDARDIZATE pentru intensitatea durerii:
-
SCALE UNIDIMENSIONALE:
- VAS (Visual Analog Scale)
- NRS (Numeric Rating Scale)
- VRS (Verbal Rating Scale)
-
SCALE MULTIDIMENSIONALE:
- MPQ (McGill Pain Questionnaire)
- BPI (Brief Pain Inventory)
Evaluare completă PQRSTUVW:
- P (Palliative/Provocative/Precipitating): Ce accentuează/calmează durerea?
- Q (Quality): Ce fel de durere este?
- R (Radiation/Referral): Se extinde undeva durerea?
- S (Severity): Cât de intensă este durerea?
- T (Timing/Temporal): Când a început durerea? Cât durează?
- U (You/Meaning for patient): Ce înseamnă durerea pentru pacient?
- V (Values): Ce este important pentru dvs.?
- W (World, How affects daily life): Cum vă afectează viața de zi cu zi?
Algoritmul OMS
-
TREAPTA I: Durere UȘOARĂ - Analgezice NON-OPIOIDE
- Paracetamol (acetaminofen)
- AINS (Antiinflamatoare nesteroidiene): Ibuprofen, Diclofenac, Ketoprofen
- (+/- adjuvante)
-
TREAPTA II: Durere MODERATĂ - Opioide SLABE + Non-opioide
- Tramadol
- Codeină
- (+/- adjuvante)
-
TREAPTA III: Durere SEVERĂ - Opioide PUTERNICE + Non-opioide
- Morfină
- Oxicodonă
- Hidromorfon
- Fentanil
- Buprenorfină
- (+/- adjuvante)
Medicație Adjuvantă
- Anxiolitice
- Antidepresive
- Antiepileptice
- Corticosteroizi
- Ketamină
- Antibiotice
- Bifosfonați
Considerații speciale:
- Durerea este o “experiență senzorială și emoțională neplăcută…”
- Durerea este subiectivă - experimentată doar de persoana care o resimte
- Durerea este ceea ce pacientul spune că este
- Durerea este o experiență totală, care afectează persoana în toate dimensiunile sale
5.3 Dispneea
Dispneea - senzația neplăcută de “lipsă de aer”
Evaluarea dispneei:
- Intensitate (scală de la 0-10)
- Investigații relevante (medicul decide):
- SpO2 (pulsoximetrie)
- Gaze sangvine
- ECG
- Rx pulmonară
- Spirometrie
- Hemoleucogramă
Notă: investigații când rezultatul influențează decizia terapeutică!
Cauze dispnee:
-
Directe:
- Afectare parenchim pulmonar / căi respiratorii
- Limfangită carcinomatoasă
- Compresie bronșică (tumoră, adnp)
- Pneumonie, pleurezii
- Obstrucție tractul respirator
-
Indirecte:
- Anemie
- Ascită
- Cașexie - hipotrofia mușchilor
- Comorbidități (BPOC, astm)
-
Psihologice:
- Anxietate
- Atacuri de panică
- Depresie
Principii management dispnee (non-farmacologic):
- Poziționare: șezând
- Tehnici de respirație: sincronizată, cu buzele strânse, diafragmatică
- Măști venturi
- Aerisire - fereastră deschisă
- Ventilator cu lamele
- Evitarea mirosurilor
- Tehnici de relaxare
- Terapie ocupațională
Tratament farmacologic - conform cauzei:
- Bronhodilatator - dacă există bronhospasm
- Diuretice - edem pulmonar
- Antibiotice - infecție
- Steroizi - limfangită carcinomatoasă, bronhospasm, compresie tumorală
- Oxigenoterapie - hipoxemie
- Transfuzii - anemie simptomatică
- Bronhoscopie - obstrucție căi aeriene
- Opioide (morfină) - dispnee refractară
- Anxiolitice (lorazepam, diazepam) - anxietate/panică asociate dispneei
- Toracocenteză - revărsare pleurală
Oxigenoterapia în ÎP:
- DOAR la pacienții cu hipoxemie documentată
- Urmărirea răspunsului clinic: ameliorare dispnee
- Oprire dacă lipsește beneficiul
- Decizie în echipă
- Discutare costuri
5.4 Tusea
Tusea - reflex protector / simptom
Clasificare:
- După durată:
- Acută: < 3 săptămâni
- Persistentă (subacută): 3-8 săptămâni
- Cronică: > 8 săptămâni
- După productivitate:
- Seacă (neproductivă)
- Productivă
Etiologie tuse cronică în ÎP:
-
Tuse productivă:
- Creșterea secreției de mucus
- Pneumonii - bacteriene, virale
- Neoplasm bronșic
- Bronșiectazii
- BPOC
- Astm bronșic
- Insuficiență cardiacă
- Reflux gastro-esofagian
-
Tuse neproductivă:
- Infecții (Virală/Bacteriană/Tuberculoză)
- Tumori pulmonare
- Medicamente (IEC, beta-blocante)
- Fumat
- Sinuzită cronică
- Astm bronșic
- Mediastinită
Tratament:
-
Non-farmacologic:
- Evitarea factorilor declanșatori
- Umidificarea aerului
- Hidratare sistemică
- Postural drainage
- Evitarea fumatului activ și pasiv
-
Principii farmacologice:
- Tratament specific cauzal/etiologic - când este posibil
- Tratament simptomatic (antitusive)
- Tuse productivă: expectorante și mucolitice
- Tuse neproductivă: antitusive
-
Antitusive centrale:
- Codeină
- Morfină
- Metadonă
- Dextrometorfan
-
Antitusive periferice:
- Levodropropizină
- Droperidol
- Butamirat
- Oxeladină
-
Tratamentul tusei productive:
- Ambroxol
- Acetilcisteină
- Bromhexină
- Salbutamol
- Guaifenesină
- Soluții saline
- Hidratare adecvată
Tratament specific pentru tuse (bazat pe cauză):
- Infecție: antibiotice
- Bronhospasm: bronhodilatatoare, corticosteroizi
- Reflux: inhibitori pompă protonică, prokinetice
- Insuficiență cardiacă: diuretice, optimizare tratament
- Tumori/atelectazie: radioterapie, laserterapie, stent, drenaj postural, fizioterapie respiratorie
- Tuse refractară: nebulizări cu lidocaină, anestezice locale, carbamazepină, gabapentin
6. REFERINȚE
- Bruera & Yennurajalingam, Oxford American Handbook of Hospice and Palliative Medicine and Supportive Care, 2nd edition, 2016.
- Ferrell & Paice, Oxford Textbook of Palliative Nursing, 5th edition, 2019.
- Walsh, Palliative Medicine, 2nd edition, 2022.
- Emanuel, Palliative Care Core Skills and Clinical Competencies, 3rd edition, 2022.
- Watson, Oxford Handbook of Palliative Care, 2019.
- https://educatie-paliatie.ro/materialul-educaional