Bolile Eruptive ale Copilăriei
Agendă
- Varicela
- Herpes Zoster
- Rujeola
- Rubeola
- Megaleritem Epidemic
- Roseola Infantum
- Infecția Urliană
Infecțiile cu Virusurile Herpetice
- Familia Herpesviridae se clasifică în trei subfamilii:
- Alpha-herpesvirusuri: HSV-1, HSV-2, VZV (Virusul Varicelo-Zosterian).
- Beta-herpesvirusuri: CMV, HHV-6, HHV-7.
- Gamma-herpesvirusuri: EBV, HHV-8 (asociat cu Sarcomul Kaposi).
Structura unui Virion Herpetic
Toate virusurile herpetice au o structură comună:
- Genom: Un lanț de ADN dublu catenar.
- Capsidă: O structură proteică icosaedrică ce înconjoară genomul.
- Tegument: Un strat proteic între capsidă și înveliș.
- Înveliș (Anvelopă): Un strat lipidic extern, preluat de la celula gazdă, care conține glicoproteine virale esențiale pentru atașare și infectare.
Infecția cu Virusul Varicelo-Zosterian (VZV)
Virusul Varicelo-Zosterian (HHV-3) cauzează două entități clinice distincte:
- Varicela (Vărsatul de vânt):
- Reprezintă infecția primară cu VZV, apărută la o persoană fără imunitate specifică.
- Se caracterizează printr-o erupție polimorfă, generalizată, de tip eritemato-papulo-veziculos.
- Incidența maximă este la copii sub 10 ani.
- Herpes Zoster (Zona Zoster):
- Reprezintă reactivarea unei infecții latente cu VZV.
- Apare pe un fond de imunosupresie sau imunosenescență (scăderea imunității odată cu înaintarea în vârstă).
- Factori favorizanți: vârsta >65 ani, infecția HIV, diabet, neoplazii, terapii imunosupresoare.
- Leziunea cutanată este caracteristic delimitată la un dermatom.
Varicela - Etiologie și Epidemiologie
- Virusul: VZV este un virus ADN dermotrop, unitar antigenic (un singur serotip). Este sensibil la căldură și dezinfectante, rezistând puțin în mediul extern. Este sensibil la antivirale precum Aciclovir.
- Sursa de infecție: Exclusiv omul bolnav cu varicelă și, foarte rar, cel cu herpes zoster.
- Sezonalitate: Iarna și primăvara, adesea în epidemii în colectivități.
- Transmitere:
- Aeriană: Principală, prin picăturile din secrețiile nazo-faringiene. Contagiozitatea este foarte mare (85-90% din contacții receptivi fac boala).
- Prin contact direct: Mai rar, prin contact cu lichidul vezicular.
- Contagiozitate: Începe cu 2 zile înainte de apariția erupției și durează până când toate leziunile sunt în stadiul de crustă (aproximativ 6 zile după ultimul val eruptiv).
- Receptivitate: Generală, cu frecvență maximă la copiii sub 10 ani. Sugarii sub 6 luni pot fi protejați de anticorpii materni.
- Imunitate: Post-infecțioasă, solidă, de lungă durată (practic toată viața).
Varicela - Patogenie
- Poarta de intrare: Mucoasa tractului respirator superior.
- Multiplicare primară: În ganglionii limfatici regionali (zilele 2-4).
- Viremie primară: Diseminarea virusului în sistemul reticulo-endotelial (SRE) - splină, ficat (zilele 4-6).
- Multiplicare secundară: În SRE.
- Viremie secundară: (zilele 14-16) Diseminarea masivă a virusului către celulele epiteliale ale epidermului, ducând la apariția erupției cutanate caracteristice.
- Latența: După infecția primară, VZV rămâne în stare latentă în ganglionii senzitivi spinali și ai nervilor cranieni, putând fi reactivat ulterior sub formă de Herpes Zoster.
Varicela - Tablou Clinic
- Incubație: În medie 14 zile (cu extreme între 10-21 de zile).
- Perioada prodromală: Durează 1-2 zile, cu febră, cefalee, mialgii, inapetență.
- Perioada eruptivă: Durează 7-10 zile.
- Erupția: Este elementul central al bolii.
- Generalizată: Inclusiv pe pielea păroasă a capului, dar de obicei cruță palmele și plantele.
- Centripetă: Mai abundentă pe trunchi și la rădăcina membrelor.
- Polimorfă: Elementele eruptive se găsesc simultan în diferite stadii de evoluție (macule, papule, vezicule, cruste), datorită apariției în valuri eruptive (2-5 valuri la interval de 1-3 zile, fiecare val fiind însoțit de o ascensiune febrilă).
- Vezicula: Are aspect de “picătură de rouă”, este uniloculară, cu lichid clar, care ulterior devine tulbure. Se transformă în crustă în aproximativ 6 zile.
- Enantem: Prezența de leziuni ulcerative (afte) la nivelul mucoaselor.
- Erupția este pruriginoasă (provoacă mâncărime). Vindecarea se face fără cicatrici, cu excepția leziunilor suprainfectate bacterian.
- Erupția: Este elementul central al bolii.
Varicela - Forme Clinice și Complicații
- Forme ușoare: Cu puține elemente eruptive (la sugari, persoane vaccinate).
- Forme severe: La pacienții imunosupresați (HIV, neoplazii, corticoterapie). Erupția poate fi abundentă, confluentă, hemoragică sau gangrenoasă, cu risc mare de diseminare viscerală.
- Complicații:
- Suprainfecția bacteriană a leziunilor: Cea mai frecventă complicație (cu stafilococ sau streptococ), ducând la impetigo, celulită, abcese, sau chiar sindrom de șoc toxic.
- Respiratorii:
- Crup varicelic: Laringită acută obstructivă la sugari.
- Pneumonia variceloasă: Cea mai gravă complicație la adult, în special la gravide în trimestrul III și la fumători. Se manifestă ca o pneumonie interstițială cu risc de detresă respiratorie acută (ARDS).
- Neurologice:
- Cerebelita acută: Cea mai frecventă complicație neurologică la copii, cu mecanism post-infecțios. Se manifestă prin ataxie, vertij, tremor. Prognostic bun.
- Encefalita: Mai rară, dar mai severă, cu alterarea stării de conștiență, convulsii. Mortalitate 5-20%.
- Sindromul Reye: Encefalopatie acută cu degenerescență hepatică, asociată cu administrarea de aspirină la copii în timpul infecțiilor virale.
Varicela în Sarcină
- Pentru mamă: Risc crescut de pneumonie variceloasă severă, în special în trimestrul III.
- Pentru făt:
- Varicela congenitală: Dacă infecția maternă apare în primele 20 de săptămâni de sarcină, există un risc de ~2% de malformații fetale (cicatrici cutanate, hipoplazia membrelor, leziuni oculare și neurologice).
- Varicela neonatală: Dacă mama dezvoltă varicelă cu 5 zile înainte sau 2 zile după naștere. Este o formă extrem de severă la nou-născut, cu diseminare viscerală și mortalitate de până la 30%, deoarece copilul nu a primit anticorpi protectori de la mamă.
Varicela - Diagnostic și Tratament
- Diagnostic: De obicei clinic, bazat pe aspectul polimorf al erupției. Testele de laborator (serologie, PCR) sunt rezervate pentru cazuri atipice, severe sau la gravide.
- Tratament:
- Simptomatic: Igiena tegumentelor, antihistaminice pentru prurit, antitermice (NU aspirină!).
- Etiologic (Antiviral):
- Nu este necesar de rutină la copiii sănătoși.
- Indicații: Adulți, adolescenți, pacienți imunocompromiși, forme severe, gravide, varicelă neonatală.
- Medicamente: Aciclovir (oral sau intravenos, în funcție de severitate), Valaciclovir. Tratamentul trebuie început precoce (primele 24-72 de ore).
Varicela - Profilaxie
- Pre-expunere: Vaccinarea cu vaccin viu atenuat (tulpina Oka). Se administrează în 2 doze. Este contraindicat la gravide și pacienți cu imunosupresie severă.
- Post-expunere:
- Vaccinarea: Poate fi eficientă dacă se administrează în primele 3-5 zile de la contact.
- Imunoglobuline specifice anti-VZV (VZIG): Se administrează la persoanele cu risc înalt de boală severă (gravide susceptibile, nou-născuți, imunodeprimați) în primele 96 de ore de la contact.
Herpes Zoster (Zona Zoster)
- Definiție: Reactivarea infecției latente cu VZV din ganglionii nervoși senzitivi.
- Epidemiologie: Evoluție sporadică, mai frecvent la vârstnici (>50-70 ani) și la imunosupresați.
- Patogenie:
Mecanismul Reactivării VZV dermatomul corespunzător ganglionului afectat.
Pe fondul scăderii imunității celulare, virusul latent se reactivează în ganglionul senzitiv. Se multiplică și migrează de-a lungul terminațiilor nervoase senzitive până la piele, unde produce erupția veziculoasă caracteristică, strict limitată la
Tablou Clinic
- Durerea prodromală: Debut brusc cu durere intensă, arsură sau parestezii la nivelul unui dermatom, care precede erupția cu 2-10 zile. Poate mima alte afecțiuni (infarct miocardic, colică).
- Erupția:
- Unilaterală, respectă linia mediană.
- Vezicule grupate “în buchete” pe o bază eritematoasă.
- Evoluează spre pustule, apoi cruste, pe parcursul a 2-3 săptămâni.
- Adenopatie regională: Prezentă.
Forme Clinice
- HZ intercostal: Cel mai frecvent.
- HZ oftalmic: Afectează ramura oftalmică a nervului trigemen. Prezența veziculelor pe vârful nasului (semnul Hutchinson) indică un risc înalt de complicații oculare (keratită, iridociclită, glaucom).
- HZ otic (Sindromul Ramsay-Hunt): Afectarea ganglionului geniculat. Se manifestă prin:
- Erupție veziculoasă la nivelul urechii externe.
- Paralizie facială periferică homolaterală.
- Tulburări de gust, auditive (hipoacuzie, acufene) și vestibulare (vertij).
- HZ diseminat: Formă severă la imunodeprimați, cu erupție generalizată, variceliformă și risc de afectare viscerală.
Complicații
- Suprainfecția bacteriană a leziunilor.
- Nevralgia post-herpetică (NPH):
- Cea mai frecventă complicație.
- Durere de tip neuropatic, care persistă peste 3 luni de la vindecarea erupției.
- Incidența și severitatea cresc cu vârsta.
- Complicații neurologice: Pareze motorii, meningoencefalită.
Tratament și Profilaxie
- Tratament antiviral: Aciclovir, Valaciclovir, Famciclovir. Trebuie început precoce (primele 72 de ore) pentru a accelera vindecarea și a reduce riscul de NPH. Formele severe sau oftalmice necesită tratament intravenos.
- Tratamentul durerii:
- Acută: AINS, Paracetamol, opioide.
- Nevralgia post-herpetică: Antidepresive triciclice (Amitriptilină), anticonvulsivante (Gabapentin, Pregabalin), agenți topici (plasturi cu lidocaină sau capsaicină).
- Profilaxie: Vaccinarea anti-herpes zoster (Zostavax - vaccin viu atenuat; Shingrix - vaccin recombinant) este recomandată persoanelor peste 50-60 de ani pentru a reduce riscul de apariție a bolii și a nevralgiei post-herpetice.
Rubeola (Pojarul German)
- Etiologie: Virusul rubeolic, un Rubivirus din familia Togaviridae.
- Clinic: Boală infecto-contagioasă, de obicei ușoară, caracterizată prin febră, erupție maculo-papuloasă și adenopatie.
- Importanță: Riscul major este infecția congenitală, care poate duce la malformații severe.
Rubeola Postnatală
- Transmitere: Respiratorie.
- Incubație: 12-21 zile.
- Clinic:
- Prodrom: Scurt, cu febră, catar respirator ușor.
- Adenopatie: Element caracteristic, în special occipitală, retroauriculară și laterocervicală.
- Exantem: Maculo-papulos, roz, discret, neconfluent. Debutează pe față și se extinde rapid cranio-caudal, dispărând în 2-3 zile.
- Artralgii/Artrită: Frecvente la adolescente și femei tinere.
- Complicații: Rare - trombocitopenie, encefalită.
Rubeola Congenitală
- Risc: Maxim dacă infecția maternă apare în primul trimestru de sarcină (risc de 81%).
- Mecanism: Virusul traversează placenta și inhibă multiplicarea celulară a fătului, ducând la organogeneză defectuoasă.
- Sindromul Rubeolei Congenitale (Triada Gregg):
- Defecte cardiace: Persistența de canal arterial, stenoză pulmonară.
- Defecte oculare: Cataractă, glaucom, retinopatie.
- Surditate neurosenzorială.
- Alte manifestări: Microcefalie, retard mintal, hepato-splenomegalie, purpură trombocitopenică.
Diagnostic și Profilaxie Rubeolă
- Diagnostic: De obicei clinic. Confirmarea se face serologic (detecția anticorpilor IgM specifici sau creșterea în dinamică a titrului IgG).
- Tratament: Nu există tratament specific.
- Profilaxie: Vaccinarea cu vaccin viu atenuat, inclus în vaccinul combinat ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă).
Rujeola (Pojarul)
- Definiție: Boală infecțioasă acută, extrem de contagioasă.
- Etiologie: Virusul rujeolic, un Morbillivirus din familia Paramyxoviridae.
- Patogenie: Implică o imunosupresie tranzitorie, dar severă, ceea ce crește riscul de complicații bacteriene.
Rujeola - Tablou Clinic
- Incubație: ~10 zile.
- Perioada pre-eruptivă (prodromală): Durează 3-4 zile.
- Triada catarală: Febră înaltă, tuse, coriză (rinoree), conjunctivită (“facies plâns”).
- Semnul Köplik: Patognomonic, dar tranzitoriu. Apare cu 1-2 zile înainte de erupție. Constă în puncte mici, albe-cenușii (“ca grăunțele de griș”) pe o bază eritematoasă, localizate pe mucoasa bucală, în dreptul molarilor.
- Perioada eruptivă:
- Exantem: Erupție maculo-papuloasă, eritematoasă, confluentă (“stropit cu vopsea”).
- Debut: Retroauricular și la nivelul feței.
- Extindere: Cranio-caudală, generalizându-se în 3-4 zile.
- Dispariție: În ordinea apariției, lăsând în urmă pete pigmentate, cafenii, urmate de o descuamare fină.
Rujeola - Complicații și Tratament
- Complicații:
- Respiratorii: Pneumonia (interstițială virală sau suprainfecție bacteriană) este cea mai frecventă cauză de deces. Crup, bronșiolită.
- Neurologice:
- Encefalita acută: Complicație severă.
- Panencefalita Sclerozantă Subacută (PESS): Boală neurodegenerativă rară, dar fatală, care apare la 6-7 ani după infecția cu virus sălbatic.
- Tratament: Simptomatic. Se administrează Vitamina A pentru a reduce severitatea și mortalitatea. Antibioticele sunt necesare doar pentru complicațiile bacteriene.
- Profilaxie: Vaccinarea cu vaccin viu atenuat (ROR).
Alte Boli Eruptive ale Copilăriei
Roseola Infantum (Exantemul Subit, “a VI-a boală”)
- Etiologie: Virusul Herpetic Uman 6 (HHV-6).
- Vârsta: Tipic la sugari și copii mici (6 luni - 3 ani).
- Clinic:
- Debut brusc cu febră înaltă, fără alte semne, care durează 3-5 zile.
- Erupția apare după defervescență (după ce dispare febra).
- Exantem: Maculo-papulos, rozat, similar cu cel din rubeolă, debutează pe trunchi și se extinde.
- Complicații: Convulsiile febrile sunt frecvente.
Megaleritemul Epidemic (“a V-a boală”, “boala obrajilor pălmuiți”)
- Etiologie: Parvovirus B19.
- Clinic:
- Stadiul I: Erupție eritematoasă intensă la nivelul feței (“obraji pălmuiți”).
- Stadiul II: Erupție maculo-papuloasă pe membre.
- Stadiul III: Erupția capătă un aspect caracteristic, reticulat, “în dantelă”.
- Complicații: Artralgii (la adulți), criză aplastică (la pacienții cu boli hematologice), hidrops fetal și avort spontan (la gravide).
Diagnosticul Diferențial al Bolilor Eruptive
O schemă comparativă ajută la diferențierea principalelor boli eruptive:
- Rujeola (Measles): Febră, tuse, coriză, conjunctivită, semn Köplik, urmată de erupție confluentă.
- Rubeola (German Measles): Febră joasă, adenopatie occipitală proeminentă, erupție discretă, neconfluentă.
- Roseola Infantum: Febră înaltă timp de 3-5 zile, urmată de o erupție care apare DUPĂ dispariția febrei.
Infecția Urliană (Oreionul, Parotidita Epidemică)
- Etiologie: Virusul urlian, un Paramyxovirus cu tropism glandular și nervos.
- Transmitere: Respiratorie.
- Clinic:
- Incubație: 14-21 zile.
- Afectarea glandelor salivare:
- Cel mai frecvent, parotidita: tumefiere dureroasă, elastică, a glandelor parotide, inițial unilaterală, apoi bilateralizată, ștergând șanțul retromandibular. Determină un aspect caracteristic de “pară” sau “facies în balanță”.
- Orificiul canalului Stenon este edemațiat, roșu.
- Determinări extra-salivare (pot apărea și în absența parotiditei):
- Orhita: Cea mai frecventă complicație la băieții post-pubertari. Tumefiere testiculară dureroasă. Afectarea bilaterală poate duce, rar, la sterilitate.
- Pancreatita: Dureri în etajul abdominal superior, greață, vărsături.
- Meningita: Cea mai frecventă afectare a SNC. Este o meningită aseptică, limfocitară, de obicei cu evoluție benignă.
- Encefalita: Rară, dar severă.
- Nevrita acustică: Poate duce la surditate, uneori definitivă.
- Diagnostic: De obicei clinic. Confirmarea se face serologic. Amilazemia este crescută.
- Tratament: Simptomatic.
- Profilaxie: Vaccinarea cu vaccin viu atenuat (ROR).