Asfixiile Mecanice
Cuprins
9.1. Partea Generală 9.1.1. Definiție Asfixie 9.1.2. Clasificarea Medico-Legală a Asfixiilor Mecanice 9.1.3. Anatomie Patologică Generală în Asfixii 9.1.4. Examinări de Laborator 9.1.5. Tanatogeneza în Asfixiile Mecanice 9.2. Partea Specială 9.2.1. Spânzurarea 9.2.1.1. Definiție 9.2.1.2. Laţul 9.2.1.3. Clasificare 9.2.1.4. Tanatogeneza în spânzurare 9.2.1.5. Simptome 9.2.1.6. Leziuni anatomo-patologice 9.2.1.7. Expertiza medico-legală 9.2.2. Strangularea 9.2.2.1. Definiție și Clasificare 9.2.2.2. Strangularea cu laţul 9.2.2.3. Strangularea cu mâna (Sugrumarea) 9.2.3. Compresia toraco-abdominală 9.2.3.1. Definiție 9.2.3.2. Tanatogeneza 9.2.3.3. Leziuni 9.2.3.4. Expertiza medico-legală 9.2.4. Sufocarea 9.2.4.1. Definiție 9.2.4.2. Tanatogeneza 9.2.4.3. Leziuni 9.2.4.4. Expertiza medico-legală 9.2.5. Obstruarea căilor respiratorii 9.2.5.1. Definiție 9.2.5.2. Obstrucția cu corp străin solid 9.2.5.3. Obstrucția cu aspirat lichidian 9.2.6. Înecarea (Hidrocuția) 9.2.6.1. Definiție 9.2.6.2. Tanatogeneza 9.2.6.3. Aspecte postmortem în apă 9.2.6.4. Leziuni specifice de înecare (vitale) 9.2.6.5. Examene de laborator 9.2.6.6. Expertiza medico-legală
9.1. Partea Generală
9.1.1. Definiție Asfixie
Asfixia defineşte ansamblul fenomenelor fiziopatologice consecutive privării bruşte a ţesuturilor de oxigen (anoxie/hipoxie), cu creşterea consecutivă a bioxidului de carbon (hipercapnie). Termenul provine din greacă (a = lipsă; sfigmos = puls).
9.1.2. Clasificarea Medico-Legală a Asfixiilor Mecanice
- Prin compresiune:
- Asupra căilor respiratorii:
- Spânzurare
- Strangulare (cu laţul, cu mâna (sugrumare))
- Asupra toracelui-abdomenului: Compresia toraco-abdominală
- Asupra căilor respiratorii:
- Prin obstrucţie:
- A orificiilor respiratorii: Sufocarea
- A căilor respiratorii:
- Cu corp străin (solid, lichid (înec))
- Cu aspirat (sânge, lichid gastric)
9.1.3. Anatomie Patologică Generală în Asfixii
Semne nespecifice, dar sugestive în context:
- Cianoză facială și a extremităților.
- Lividităţi cadaverice intense, închise la culoare.
- Peteşii (hemoragii punctiforme) subpleurale, subepicardice (petele Tardieu), subconjunctivale, pe tegumente (față, gât).
- Stază sanguină generalizată în organe.
- Edem pulmonar acut.
- Fluiditate crescută a sângelui.
9.1.4. Examinări de Laborator
- Creşterea în ser a LDH-5 (lactat dehidrogenaza izoenzima 5).
- Valori crescute în lichidul alveolar a fosfolipidelor (fosfatidil-colină, fosfatidil-glicerol) - specificitate discutabilă.
9.1.5. Tanatogeneza în Asfixiile Mecanice
Mecanisme principale (pot coexista):
- Anoxia acută (anoxică): Lipsa de oxigen.
- Mecanism hemodinamic: Comprimarea vaselor gâtului (jugulare, carotide) → stază cerebrală / ischemie cerebrală.
- Mecanism neuro-reflex: Comprimare zonă sino-carotidiană → bradicardie reflexă, stop cardiac. (Moarte prin inhibiţie).
- Luxaţia coloanei cervicale: Cu ruptură disco-ligamentară → lezare bulb/măduvă cervicală înaltă (apare numai în spânzurări cu cădere de la înălțime - execuții).
9.2. Partea Specială
9.2.1. Spânzurarea
9.2.1.1. Definiție
Este asfixia mecanică prin compresia gâtului de către un laţ, realizată prin greutatea propriului corp.
9.2.1.2. Laţul
Implică:
- Punct de sprijin fix (ales aleator).
- Nod (aspectul poate indica trăsături personalitate).
- Materialul lațului (sfoară, curea, fular, cablu etc.).
9.2.1.3. Clasificare
- A. După poziţia nodului:
- Tipice: Nodul la ceafă.
- Atipice: Nodul oriunde altundeva (lateral, anterior).
- B. După aspectul suspendării cadavrului:
- Completă: Corp suspendat fără punct de sprijin în mediu.
- Incompletă: Corpul are un punct de sprijin (genunchi, picioare etc.).
9.2.1.4. Tanatogeneza în spânzurare
Mecanisme posibile (frecvent combinate):
- Anoxia anoxică.
- Mecanism neuro-reflex (compresie sino-carotidiană).
- Mecanism hemodinamic (compresie vase gât - jugulare comprimate la ~2kg, carotide la ~5kg, trahee la ~15kg).
- Luxaţia coloanei cervicale (în execuţii/căderi de la înălțime).
9.2.1.5. Simptome (descrieri din tentative)
- Subiective: Halucinaţii auditive/vizuale, senzaţii dureroase, ideaţie rapidă (hipermnezie de evocare), excitaţie sexuală (în compresie lentă).
- Obiective: Pierdere cunoştinţă (20-30 sec), perioadă linişte, convulsii generalizate, protruzia limbii, hipersalivaţie, erecţie, ejaculare. Moartea: 4-5 minute.
9.2.1.6. Leziuni anatomo-patologice
- Leziuni generale ale anoxiei: (Vezi AP generală). Lividităţi predominante pe membre inferioare, frecvent hemoragii subconjunctivale.
- Leziuni traumatice:
- Şanţul de spânzurare:
- Aspect: Zonă circulară denivelată, gălbui-violacee, pergamentată.
- Direcţie: Oblică ascendent spre nod.
- Întrerupere: La nivelul nodului.
- Adâncime: Maximă în zona opusă nodului.
- Particularităţi: Depind de material laț, nr. circulare, interpuneri.
- Alte leziuni: Leziuni părți moi gât (infiltrate musculare, rupturi), fracturi/luxaţii coloană cervicală (rare, în spânzurări complete cu cădere). Semnul Amussat (ruptura intimei carotidiene), Semnul Otto (ruptura adventicei jugulare).
- Şanţul de spânzurare:
9.2.1.7. Expertiza medico-legală
Obiective:
- Stabilirea morţii prin asfixie.
- Stabilirea formei asfixiei (şanţ de spânzurare).
- Stabilirea tipului de spânzurare (completă/incompletă, tipică/atipică).
- Stabilirea circumstanţelor producerii:
- Poziţia cadavrului, tip laț, acces la punct fixare.
- Semne de violenţă (altele decât cele de spânzurare).
- Aspect îmbrăcăminte.
- Boli preexistente, intoxicații.
- Eventuale mesaje/înscrisuri.
- Aspect juridic:
- Frecvent suicid.
- Accidente (copii, spânzurări autoerotice).
- Rar crimă (victime în imposibilitate apărare: copii, narcoză, ebrietate, vârstnici).
- Disimulare strangulare-omor prin spânzurare ulterioară.
9.2.2. Strangularea
9.2.2.1. Definiție și Clasificare
Este asfixia mecanică realizată prin comprimarea gâtului cu un laţ (strâns progresiv manual/altfel) sau cu mâna.
- Clasificare:
9.2.2.2. Strangularea cu laţul
- Definiție: Compresia gâtului cu un laţ acţionat manual.
- Tanatogeneza: Anoxia anoxică, mecanism hemodinamic.
- Leziuni:
- Generale de anoxie.
- Şanţul de strangulare (leziune patognomonică):
- Direcţie: Orizontală.
- Aspect: Complet (fără întreruperi, fără amprenta nodului).
- Adâncime: Egală pe toată întinderea.
- Dispoziţie (față de cartilaj tiroid): Înaltă, mijlocie sau joasă.
- Alte leziuni traumatice: Echimoze, excoriaţii (caracter de leziuni de apărare, multipolare).
- Expertiza medico-legală:
- Stabilirea formei asfixiei (diferențiere de spânzurare).
- Circumstanțe producerii:
- Rar suicid.
- Frecvent crimă (coexistă leziuni traumatice; pot lipsi la victime inconștiente - ebrietate, narcoză; minime la surprindere rapidă).
- Disimulare omor prin strangulare în sinucidere prin spânzurare.
9.2.2.3. Strangularea cu mâna (Sugrumarea)
- Definiție: Comprimarea gâtului cu mâinile sau antebraţele şi mâinile.
- Aspect juridic: Întotdeauna omor. Autosugrumarea nu este posibilă (relaxare mâini la pierderea conştienţei).
- Tanatogeneza: Predominant mecanism neuro-reflex şi hemodinamic, mai puțin anoxia.
- Leziuni:
- a) Traumatice locale (gât):
- Superficiale: Echimoze rotunde-ovalare (degete), excoriaţii semilunare (unghii). Pot lipsi la compresie prin materiale moi.
- Profunde: Hemoragii musculatură gât, fracturi coarne os hioid (cvasi-constant), fracturi cartilaje laringe.
- b) Alte leziuni traumatice: Atestă lupta (multipolaritate).
- c) Leziuni generale de anoxie.
- a) Traumatice locale (gât):
- Expertiza medico-legală: Nu ridică probleme, este întotdeauna omor.
9.2.3. Compresia toraco-abdominală
9.2.3.1. Definiție
Asfixie mecanică prin împiedicarea mişcărilor respiratorii (compresie externă).
- Suficiente 40-60 kg aplicate pe torace/abdomen pentru moarte în 30-50 min.
9.2.3.2. Tanatogeneza
Mecanism de anoxie anoxică stagnantă (împiedicare retur venos).
9.2.3.3. Leziuni
- De anoxie: Stază intensă, peteşii. Masca echimotică Morestin (cianoză intensă + peteșii față, gât, torace superior). În compresie abdominală → sânge oxigenat stagnează → edem carminat pulmonar (valoare diagnostică).
- Traumatice: Leziuni superficiale (echimoze, excoriaţii, hematoame), fracturi costale (în două planuri), rupturi viscerale.
9.2.3.4. Expertiza medico-legală
- Circumstanțe:
- Frecvent accidente (cutremure, prăbuşiri mine/tavane, copaci, inundaţii).
- Omucidere (frecvent asociată cu alte asfixii - sugrumare).
9.2.4. Sufocarea
9.2.4.1. Definiție
Asfixie mecanică prin ocluzie (astupare) a orificiilor respiratorii (nas, gură).
- Realizată cu: Mâna (direct/indirect - pernă, fular), peliculă plastic, materiale pulverulente (pământ, nisip, cereale).
9.2.4.2. Tanatogeneza
Mecanism de anoxie anoxică. Durata: 3 - 10 minute.
9.2.4.3. Leziuni
- a) De anoxie: Manifestări intense.
- b) Leziuni traumatice:
- Locale:
- Cu mâna: Echimoze, excoriaţii în jurul gurii/nasului.
- Materiale moi: Leziuni minore sau absente (ex: pungi plastic).
- Cavitate bucală/fose nazale: Resturi material (pungi, fire textile, lână).
- Mucoasa labială (față internă): Leziuni prin compresie pe dinţi.
- Limbă: Mici infiltrate sanguine (compresie).
- Materiale pulverulente: Evidenţiate în gură, nas, uneori trahee.
- Generale: Pe corp/membre, atestă lupta.
- Locale:
9.2.4.4. Expertiza medico-legală
- Diagnostic diferenţial (leziuni minore/absente): Intoxicaţii (barbiturice, antihistaminice etc.), viroze.
- Obligatoriu examen amănunţit orificii/căi respiratorii.
- Aspect juridic: Frecvent omoruri, dar şi accidente (ex: copii mici cu pungi plastic, persoane epileptice/în comă căzute cu fața în pernă).
9.2.5. Obstruarea căilor respiratorii
9.2.5.1. Definiție
Asfixie mecanică prin obstrucţia căilor respiratorii (laringe, trahee, bronhii) cu:
9.2.5.2. Obstrucția cu corp străin solid
- Tanatogeneza: Mecanism neuro-reflex (stimulare laringe), mecanism anoxic.
- Leziuni:
- De anoxie.
- Evidenţiere corp străin (alimente - bol alimentar, proteze dentare, obiecte mici etc.) la nivel laringe, trahee, bifurcaţie bronhii.
- Leziuni iritative mucoase.
- Leziuni traumatice mucoasă bucală, limbă, dinţi (luxaţii) → pot indica introducere forţată.
- Alte leziuni traumatice (în jur gură, membre, corp) → indică luptă.
- Expertiza medico-legală:
- Stabilire formă asfixie (evidenţiere corp străin).
- Circumstanțe: Frecvent accidente (copii mici, în timpul mesei), dar şi omor (semne luptă), sinucideri.
9.2.5.3. Obstrucția cu aspirat lichidian
- Aspirat sangvin: În fracturi bază craniu cu pierdere conştienţă (victimă decubit dorsal).
- Aspirat conţinut gastric: În stări comatoase (intoxicaţie alcoolică, comă traumatică/toxică), electrocutare.
- Necesită investigare circumstanțe.
9.2.6. Înecarea (Hidrocuția)
9.2.6.1. Definiție
Asfixie mecanică prin obstrucţia căilor respiratorii în care aerul respirator este înlocuit cu un lichid (apă dulce, sărată, alte lichide).
9.2.6.2. Tanatogeneza
Mecanisme posibile:
- Anoxia: Prin inundarea alveolelor cu lichid.
- Spasm glotic reflex persistent: Împiedică intrarea lichidului, dar și a aerului (înec “uscat” sau “alb”).
- Reflexe inhibitoare ale inimii: Punct plecare mucoasă respiratorie sau tegumente (contact brusc cu apă rece → hidrocuție prin inhibiție).
- Alergie la frig (crioalergia): Șoc anafilactic la contact cu apa rece.
9.2.6.3. Aspecte postmortem în apă
- Pierdere cunoștință (~1 min), scufundare/revenire la suprafață de câteva ori, apoi scufundare finală (cap jos).
- Putrefacţia → gaze → ridicare cadavru la suprafață (plutește cu regiunea lombară în sus) după câteva zile (mai rapid vara).
- Leziuni postmortem produse de:
- a) Animale acvatice (pești, crustacee): detaşare falange, membre, lipsă nas, penis, buze (fără infiltrat sangvin). Excepție: mușcături rechini etc. (pot fi vitale).
- b) Lovire de stânci, poduri, elice vapor.
- c) Târâre (ape curgătoare, atingere albie).
- d) Tentative resuscitare (fracturi costale).
- e) Săritură în apă: leziuni coloană vertebrală, organe.
9.2.6.4. Leziuni specifice de înecare (vitale)
Datorate pătrunderii apei în organism în timpul vieţii.
- a) Ciuperca înecatului: Spumă albă/rozacee fină, persistentă, la orificii nazale/bucale (amestec aer, mucus, lichid înec).
- b) Emfizemul pulmonar acut asfixic (hidro-aeric): Plămâni voluminoși, destinși, palizi, acoperă inima, crepită la palpare (rupturi septuri alveolare, pătrundere lichid interstiţial).
- c) Petele Paltauf: Pete hemoragice subpleurale, mai mari decât petele Tardieu, neregulate, la baza plămânilor.
- d) Prezența apei în tubul digestiv: Cantități mari în stomac/duoden (înghițire reflexă în timpul înecului).
9.2.6.5. Examene de laborator
- Examen sânge: Diferențe densitate, cloruri, indice refracție între sângele din cordul stâng și drept (hemodiluție în apă dulce, hemoconcentrație în apă sărată) - valoare relativă.
- Examen plancton/diatomee: Identificarea microorganismelor (diatomee) specifice mediului de înec în organe interne (plămân, ficat, rinichi, măduvă osoasă) - indică pătrunderea lichidului în circulație în timpul vieții. Metodă valoroasă, dar necesită precauții (contaminare).
- Examinări complementare: Creştere peptidă natriuretică atrială (PNA) serică, Mg în LCR, Stronţiu seric - valoare limitată.
9.2.6.6. Expertiza medico-legală
Obiective:
- Stabilirea cauzei morţii: Pe baza leziunilor specifice/nespecifice și examene laborator. Atenție la:
- Moartea subită în apă: Boli preexistente (infarct, epilepsie).
- Înecaţii albi: Mecanism neuro-reflex/spasm glotic.
- Analiza leziunilor traumatice: Caracter vital/postmortem, sediu, mecanism.
- Stabilirea circumstanţelor producerii:
- Suicid: Tentative anterioare, absență leziuni luptă, greutăți legate/în buzunare, scrisoare, legare parteneri.
- Accident: Alcoolemie, marcă electrică, intoxicaţii, înec în apă mică/mlaștină.
- Crimă: Leziuni strangulare/sugrumare, plăgi, mâini/picioare legate, căluş, cadavru în sac, urme luptă la locul faptei.
Caz celebru: "Miresele din baie" (George Smith, Anglia, început sec. XX) - omoruri prin înec în cadă, disimulate în accidente.