Coordonarea motilității voluntare și mișcărilor fine.
Tractul cortico-spinal: destinat motoneuronilor din coarnele anterioare.
Tractul cortico-bulbar: destinat nucleilor nervilor cranieni VII și XII, coordonează motilitatea voluntară facială și a limbii.
Tractul cortico-nuclear: destinat nucleilor motori ai nervilor cranieni III, IV și VI, coordonează motilitatea musculaturii extrinseci a globilor oculari.
Calea extrapiramidală (multineuronală)
Totalitatea fibrelor cu origine corticală și subcorticală, care nu aparțin căii piramidale.
Evaluare sistematică a tuturor mișcărilor fiziologice din toate articulațiile.
Atenție la amplitudinea, viteza de execuție și simetria mișcărilor.
În caz de deficit, partea afectată va arăta lentoare a mișcării.
2.2 Forța musculară segmentară
Examinarea forței musculare prin opunere la mișcările executate la comandă.
Evaluare simetrică a tuturor grupelor musculare.
Scala MRC (Medical Research Council) pentru cuantificarea deficitului motor
0: deficit motor total, fără contracție musculară.
1: contracție musculară fără mișcare.
2: contracție musculară în plan orizontal.
3: contracție musculară contra gravitației.
4: contracție musculară împotriva mișcărilor impuse de examinator.
5: forță musculară normală.
2.3 Clasificarea deficitului motor
Paralizie/Plegie: incapacitate totală de a executa mișcări voluntare cu grupul muscular/segmentul de corp afectat.
Pareză: motilitate diminuată.
Tipuri de deficit motor
Hemipareză/Hemiplegie: deficitul motor cuprinde o jumătate a corpului.
Monopareză/Monoplegie: deficitul motor brahial sau crural, cuprinde doar un membru.
Parapareză/Paraplegie: deficitul motor cuprinde două membre simetrice.
Tetrapareză/Tetraplegie: deficitul motor cuprinde toate membrele.
Hemipareză/Hemiplegie cruciată: membrul superior de aceeași parte cu leziunea și membrul inferior din partea opusă sunt afectate.
3 Examinarea motilității reflexe
3.1 Date anatomo-funcționale
Reflex: răspuns motor, vasomotor sau secretor la un stimul adecvat prin intermediul sistemului nervos.
Arcul reflex: compus din receptor, cale centripetă, centru al reflexului, cale centrifugă, efector (mușchi neted/striat, glande).
3.2 Clasificarea reflexelor
După localizarea aferențelor și eferențelor:
Somato-somatice: aferențe și eferențe somatice.
Somato-viscerale: aferențe somatice și eferențe vegetative.
Viscero-somatice: aferențe vegetative și eferențe somatice.
Viscero-viscerale: aferențe și eferențe vegetative.
După substratul anatomo-funcțional:
Reflexe osteotendinoase (ROT)
Reflexe osteo-periostale
Reflexe cutanate și mucoase
Reflexe articulare
Reflexe de postură
Reflexe idiomusculare
4 Reflexele osteotendinoase (ROT)
Reflexe miotatice (reflexe profunde)
Arcul reflex miotatic: pornește de la fusurile neuromusculare, cuprinde fibrele proprioceptive, colateralele reflexelor Kölliker, neuronii alfa mari somatomotori și axonii acestora.
Modificări în intensitate:
Diminuarea/Abolirea: leziuni care întrerup arcul reflex osteotendinos.
Exagerarea (Hiperreflexia): leziuni piramidale care eliberează motoneuronii periferici de sub acțiunea inhibitorie a neuronului motor central.
Reflexe osteotendinoase importante:
Reflexul bicipital (C5 - C6)
Reflexul tricipital (C6 – C8)
Reflexul patelar-rotulian (L2 – L4)
Reflexul ahilian (L5 – S2)
Reflexul medioplantar (L5 – S2)
Reflexul mandibular (maseterin)
Reflexul deltoid (C5 – C6)
Reflexul pectoralului mare (C5 – T1)
5 Reflexele cutanate și mucoase
Reflexe polisinaptice: includ numeroși neuroni intermediari în traiectul lor.
Reflexe abdominale (semnul Rosenbach): contracția musculaturii abdominale și deplasarea ombilicului la stimularea tegumentelor abdomenului.
Reflexul cremasterian (L1 – L2): contracția mușchiului cremasterian și ridicarea testiculului homolateral la stimularea feței interne a coapsei.
Reflexul cutanat plantar (L5 – S2): flexia plantară a degetelor la stimularea marginii externe a plantei.
Reflexul anal extern (S5): contracția sfincterului anal extern la stimularea mucoasei tegumentare de la marginea orificiului anal.
Reflexul anal intern (S5): contracția sfincterului anal intern la stimularea anusului în interior.
6 Reflexele de postură
6.1 Reflexe de postură locale
Reflexul de postură al gambierului anterior: flexia dorsală pasivă, fermă și persistentă a piciorului determină revenirea imediată a labei piciorului.
Reflexul de postură al halucelui: flexia dorsală pasivă, fermă și persistentă a halucelui determină revenirea imediată.
Reflexul de postură al semitendinosului: flexia bruscă a gambei pe coapsă la pacientul în decubit ventral.
6.2 Reflexe de postură generale
Test în ortostatism: pacientul este împins ușurel dinainte-înapoi, apoi dinapoi-înainte pentru a observa reflexele de postură generale.
7 Reflexe ce apar în leziunea lobului frontal
Reflexe de eliberare: prezente în mod fiziologic la nou-născut și sugar, dispar în urma dezvoltării ariei 6a alfa și a funcției sale inhibitorii.
Reflexe produse de leziuni ale câmpului 6a alfa:
Reflexul de apucare a mâinii: stimularea proprioceptivă a degetelor determină apucarea fermă a obiectului; desprinderea se face cu dificultate.
Reflexul de apucare forțată: realizat prin stimularea tactilă a tegumentului dintre police și indice.
Reflexul de apucare a piciorului: stimularea proprioceptivă a degetelor piciorului determină mișcarea de flexiune plantară.
Reflexul tonic al piciorului: stimularea tactilă a tegumentelor de la baza degetelor piciorului determină mișcarea de flexie plantară.
Reflexul tonic al palmei: excitarea tactilă a tegumentelor dinspre zona proximală a palmei determină adducția și flexia degetelor.
Reflexul de urmărire al mâinii: mișcarea mâinii, antebrațului și chiar a membrului superior înspre obiectul din câmpul vizual.
Reflexul de urmărire al piciorului: similar cu reflexul de urmărire al mâinii.
Reflexul de apucare orală: excitarea tactilă a tegumentelor din jurul orificiului bucal determină deschiderea gurii și încercarea de a prinde obiectele.
Reflexul de urmărire al capului, gurii, buzelor și limbii: orientarea capului, gurii, buzelor și limbii înspre obiectul din câmpul vizual.
8 Examinarea reflexelor osteo-tendinoase și osteo-periostale
8.1 Modificări în intensitate
Diminuarea/Abolirea: leziuni ale arcurilor reflexe osteotendinoase și ale centrilor reflexi.
Exagerarea (Hiperreflexia): leziuni piramidale ce eliberează motoneuronii periferici de sub acțiunea inhibitorie a neuronului motor central.
8.2 Reflexe inversate
Efectul motor apare la stimularea unui arc reflex osteotendinos, dar contracția apare în mușchiul sau grupul muscular antagonist.
8.3 Reflexe contralaterale
La stimularea unui arc reflex osteotendinos, contracția apare și în mușchiul sau grupul muscular aparținător membrului de partea opusă.
8.4 Reflexe pendulare
Oscilații cu caracter de balansare ce scad în amplitudine; apar în afectarea formațiunilor superioare cu rol facilitator asupra tonusului muscular, în special în leziunile cerebeloase.
9 Reflexele cutanate și mucoase
Reflexe polisinaptice: includ numeroși neuroni intermediari în traiectul lor.
Reflexe abdominale (semnul Rosenbach): contracția musculaturii abdominale și deplasarea ombilicului la stimularea tegumentelor abdomenului.
Reflexul cremasterian (L1 – L2): contracția mușchiului cremasterian și ridicarea testiculului homolateral la stimularea feței interne a coapsei.
Reflexul cutanat plantar (L5 – S2): flexia plantară a degetelor la stimularea marginii externe a plantei.
Reflexul anal extern (S5): contracția sfincterului anal extern la stimularea mucoasei tegumentare de la marginea orificiului anal.
Reflexul anal intern (S5): contracția sfincterului anal intern la stimularea anusului în interior.
10 Reflexele de automatism medular
Reflexul de triplă flexiune: înțeparea plantei determină flexia dorsală a piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin.
Reflexul de extensie încrucișată: la declanșarea unui reflex de triplă flexie, de partea opusă se produce extensia coapsei și a genunchiului, cu flexia plantară a piciorului și a halucelui.