Localizare: Cerebelul este situat în fosa cerebeloasă, inferior de lobii occipitali și posterior bulbului și punții. Împreună cu trunchiul cerebral delimitează cavitatea ventriculului IV. Este separat de emisferele cerebrale prin tentorium cerebri.
Contact cu trunchiul cerebral:
Pedunculii cerebeloși superiori: Leagă cerebelul de mezencefal.
Pedunculii cerebeloși mijlocii: Unesc cerebelul cu puntea.
Pedunculii cerebeloși inferiori: Leagă cerebelul de bulb.
1.2. Emisfere și lobii cerebelului
Emisfere cerebeloase: Două emisfere și o structură mediană numită vermis.
Suprafața cerebelului: Brăzdată de numeroase creste, fisuri largi care delimitează lobii și lobulii cerebeloși, și șanțuri mai puțin adânci care delimitează subdiviziunile acestora, precum lamele și folii.
Primește aferențe de la nuclei vestibulari și informații vizuale ipsilateral.
Rol important în menținerea echilibrului și coordonarea mișcărilor extremității cefalice și a globilor oculari.
Lobul anterior (paleocerebelul/spinocerebelul):
Al doilea dezvoltat filogenetic.
Primește aferențe senzoriale proprioceptive și exteroceptive.
Rol în modularea tonusului muscular, posturii și activității motorii a membrelor și trunchiului în timpul mișcărilor stereotipice.
Lobul posterior (neocerebelul/cerebrocerebelul):
Cea mai recent dezvoltată structură.
Conexiuni bilaterale cu cortexul cerebelos.
Rol în modularea mișcărilor generate cortical/subcortical și coordonarea mișcărilor fine rapide.
1.4. Substanța cenușie și substanța albă
Substanța cenușie: La periferie, formează cortexul cerebelos și nucleii cerebeloși subcorticali (nucleii fastigliali, globulos, emboliform, și dințat).
Substanța albă: Centrul medular, format din fibrele mielinice aferente și eferente ale cerebelului, și fibre proprii de asociație care unesc lobii cerebeloși.
1.5. Structura microscopică
Cortexul cerebelos: Omogen, fără diferențe între zonele corticale, format din trei straturi celulare:
Stratul molecular: Rol de asociație.
Stratul intermediar: Rol efector, format din celule Purkinje.
Stratul granular: Format din celule granulare.
2. Funcții ale cerebelului
Rol de modulator asupra comenzilor motorii corticale și subcorticale.
Aferențe: Primește informații de la periferie și de la centrii motori corticali și subcorticali.
Eferențe: Trimisă către scoarța cerebrală și centrii motori subiacenți.
2.1. Principalele funcții
Menținerea echilibrului.
Modularea tonusului muscular.
Coordonarea mișcărilor fine, voluntare, automate și reflexe.
Învățarea motorie.
3. Examinarea funcțiilor cerebelului
3.1. Examinarea în repaus
La trecerea din clinostatism în poziție șezândă, pacienții cu sindrom cerebelos ridică membrul inferior fără a se sprijini pe planul patului.
3.2. Examinarea ortostațiunii și a mersului
Ataxia cerebeloasă: Tulburare de coordonare/precizie a mișcării care nu se datorează deficitului motor, tulburărilor de sensibilitate proprioceptivă, modificărilor de tonus muscular sau mișcărilor involuntare.
Abazie: Incapacitatea de a se deplasa.
Astazie: Incapacitatea de a menține ortostațiunea sau poziția șezând fără susținere.
Mersul cerebelos: Ataxic, ebrios, titubant, cu bază largă de susținere, pași mici neregulați, legănat, pendularea neregulată a membrelor superioare, tendința de a ridica membrele inferioare prea mult și de a le coborî brusc.
3.3. Examinarea acțiunilor motorii voluntare
Tremor cerebelos: Tremor de acțiune cu dismetrie, accentuat pe măsură ce membrul se apropie de țintă.
Asinergia: Imposibilitatea acțiunii sincrone a diferitelor grupe musculare antagoniste.
3.4. Examinarea mișcărilor oculare
Nistagmus: Mișcări involuntare, ritmice ale globilor oculari.
Saccade oculare: Mișcări rapide, sacadate ale ochilor.
3.5. Examinarea tonusului muscular și reflexelor osteotendinoase
Hipotonie musculară: Scăderea rezistenței la mișcările pasive ale membrelor.
Reflexe osteotendinoase: Diminuate și pendulare.
4. Sindroame cerebeloase
4.1. Sindromul arhicerebelos (floculonodular)
Caracteristici: Ataxie posturală a trunchiului și extremității cefalice, dizartrie, mișcări oculare patologice.
Particularități: Nu se asociază cu tulburări de coordonare ale membrelor, proba Romberg este negativă.
4.2. Sindromul paleocerebelos (spinocerebelos)
Caracteristici: Tulburări de stațiune și mers, hipotonie musculară, reflexe osteotendinoase pendulare, dizartrie cerebeloasă, saccade dismetrice.
Particularități: Coordonarea mișcărilor fine ale membrelor superioare este păstrată.
4.3. Sindromul neocerebelos (posterior)
Caracteristici: Hipotonie musculară, tulburări de coordonare pentru execuția mișcărilor fine și rapide, adiadocokinezie, asinergie, tremor intențional, dizartrie cerebeloasă, scris macrografic.
5. Diagnosticul diferențial și etiologic
5.1. Diagnosticul diferențial
Ataxia proprioceptivă: Tulburări de sensibilitate mioartrokinetică, diminuarea/abolirea reflexelor osteotendinoase, proba Romberg pozitivă cu accentuare semnificativă a ataxiei după închiderea ochilor.
Ataxia corticală (frontală): Tulburări de mers, căderi frecvente, simptomatologie psihică, fără tremor intențional sau tulburări de coordonare.
5.2. Diagnosticul etiologic
Tulburări de dezvoltare: Aplazia/hipoplazia cerebelului, malformații Arnold-Chiari, sindrom Dandy-Walker.
Afecțiuni ereditare sau degenerative: Degenerescențe spinocerebeloase, atrofia multisistemică.