EXAMINAREA MERSULUI

EXAMINAREA MERSULUI

1. Examinarea mersului: tulburările de mers

1.1. Funcționarea optimă necesară pentru mers fiziologic

Mersul fiziologic necesită funcţionarea optimă a:

Sistemului piramidal
Ganglionilor bazali
Cerebelului
Sistemului vestibular
Sensibilității proprioceptive

Deficitul motor, ataxia, anomaliile de postură, tulburările de sensibilitate, deteriorarea cognitivă sau mișcările involuntare influențează mersul, favorizând apariția unor tipare de mers caracteristice.

1.2. Anamneza

Debutul tulburării de mers:
- Acut: etiologie vasculară
- Insidios: etiologie degenerativă
Medicația de fond urmată de către bolnav: unele medicamente pot afecta funcționarea cerebelului, sistemului vestibular, ganglionilor bazali sau pot determina tulburări de sensibilitate.
Există căderi cu sau fără alterarea stării de conștiență sau factori favorizanți ai acestora: sincopa, criză comițială, accident vascular cerebral ischemic tranzitor, hipotensiune ortostatică, afecțiune vestibulară, paralizia de nerv sciatic popliteu extern, spasticitate de tip piramidal, parkinsonism, tulburări de vedere, patologie articulară etc.
Dificultăți la întoarcerea în pat sau ridicarea de pe scaun
Incontinență urinară sau micțiuni imperioase: hidrocefalie, leziuni ischemice subcorticale
Funcționarea cognitivă/tulburări de memorie/deficit de atenție
Prezența comorbidităților cardiovasculare, metabolice sau musculoscheletale: contribuie la accentuarea tulburării de mers

2. Examinarea mersului

2.1. Criterii pentru evaluare corectă

Să se desfășoare într-un spațiu suficient de larg pentru a nu restricționa mobilizarea/întoarcerea bolnavului.
Să i se acorde suficient timp și probele să fie efectuate de mai multe ori.
Examinatorul să nu fie poziționat foarte aproape de pacient.

2.2. Urmărește

Echilibrul în repaus
Felul în care se face trecerea din șezut în ortostatism
Inițierea mersului
Dimensiunea bazei de susţinere
Mărimea pasului, viteza de deplasare și cadența
Modul de desprindere și de aplicare a piciorului pe sol
Mersul pe vârfuri și mersul pe călcâie
Prezența mișcărilor pendulare ale membrelor superioare
Poziționarea trunchiului, extremității cefalice și a membrelor
Amplitudinea mișcărilor de flexie și extensie a membrelor inferioare
Întoarcerea din mers

2.3. Alte aspecte urmărite

Imposibilitatea menținerii ortostațiunii
Tulburare de echilibru severă, deficit motor
- Se urmărește dacă sunt prezente alte semne de afectare a cerebelului, tracturilor piramidale sau ganglionilor bazali.
- Pozitivarea probei Romberg la închiderea ochilor indică deficit al sensibilității proprioceptive.

3. Tipuri de mers

3.1. Mersul cosit hemiparetic

Cauză: Leziune a fasciculului piramidal în fază spastică.
Caracteristici: Nu se produce flexia coapsei, genunchiului sau gleznei, determinând mișcare de circumducţie a membrului inferior cu tendința de a atinge solul cu degetele.
Membre superioare: Membrul superior homolateral este în adducție și cu mișcările pendulare asociate mersului absente sau mult reduse.

3.2. Mersul spastic paraparetic forfecat

Cauză: Leziunea bilaterală a fasciculului piramidal.
Caracteristici: Membrele inferioare au tendința de a se încrucișa în timpul mersului.

3.3. Mersul cerebelos ataxic (ebrios)

Cauză: Leziuni ale fasciculelor cerebeloase.
Caracteristici: Mers nesigur cu bază largă de susținere, cu membrele superioare depărtate de corp și cu întoarcere din mers dificilă care necesită sprijin, cu devierea trunchiului (către emisferul cerebelos afectat sau antero-/retropulsie în leziunea vermisului).
Mersul spastic-cerebelos: Leziuni piramidale și cerebeloase, mers cu caractere de mers spastic și ataxic.

3.4. Mersul parkinsonian akinetic-rigid

Cauză: Caracteristic bolii Parkinson.
Postura: Flexia umerilor, gâtului, trunchiului și genunchilor (postura caracteristică “sudată” sau “în S”).
Mersul: Se inițiază greu, cu paşi mici adăugaţi, nesigur, reducerea balansului membrelor superioare care sunt ușor flectate anterior.
Întoarcere: Întoarcere în mers “în bloc”.

3.5. Mersul frontal

Cauză: Leziuni subcorticale bifrontale, hidrocefalie.
Caracteristici: Asemănător cu mersul parkinsonian, dar pacientul are bază de susținere largă.

3.6. Mersul talonat

Cauză: Tulburare severă de sensibilitate proprioceptivă.
Caracteristici: Ridică dezordonat picioarele, le azvârle înainte și calcă zgomotos pe călcâie. Mers dificil atât pe vârfuri, cât și pe călcâie. Tulburare de echilibru importantă la închiderea ochilor.

3.7. Mersul stepat

Cauză: Paralizia de nerv sciatic popliteu extern.
Caracteristici: Din cauza imposibilității flexiei dorsale a labei piciorului, bolnavul va flecta compensator coapsa pe bazin și va aplica pe sol inițial degetele piciorului. Pacientul va putea să pășească pe vârfuri, dar nu și pe călcâie cu membrul inferior afectat.

3.8. Mersul pendulant

Cauză: Leziuni bipiramidale cu spasticitate foarte accentuată.
Caracteristici: Bolnavul este nevoit să utilizeze două cârje. Se sprijină pe cârje și ulterior simultan pe ambele picioare; în timpul sprijinirii pe cârje, corpul pendulează înainte și înapoi.

3.9. Mersul digitigrad

Cauză: Tonus crescut la membrele inferioare.
Caracteristici: Secundar contracturii accentuate, bolnavul poate călca doar pe vârfuri.

3.10. Mersul legănat (Trendelenburg)

Cauză: Distrofii musculare progresive/miopatii, luxație de șold/osteoartrita articulației coxofemurale.
Caracteristici: Atrofia mușchilor centurii pelviene determină în timpul mersului înclinarea contralaterală a trunchiului.

3.11. Mersul antalgic

Cauză: Dureri articulare (șold, genunchi, gleznă, picior).
Caracteristici: Pacientul evită susținerea pe membrul dureros – pasul făcut de către membrul dureros este mai scurt pentru a diminua timpul de susținere și membrul dureros este flectat pentru a reduce impactul cu solul.

3.12. Mersul dansant

Cauză: Mișcările coreice/distonice.
Caracteristici: Mers parazitat de către mișcările coreice/distonice/hemibalism.

Explorer

6. EXAMINAREA MERSULUI