SINDROAMELE CORTICALE

1. Definiție

Sindromele corticale sunt entități clinice având la bază cauze multiple:

  • Vasculare
  • Traumatice
  • Tumorale
  • Infecțioase
  • Inflamatorii
  • Toxice
  • Degenerative

Se manifestă prin simptome caracteristice regiunii morfo-funcționale ale cortexului cerebral, în raport cu localizarea procesului patologic și cu specificul funcției lezate.

2. Repere anatomice

2.1. Emisferele cerebrale

Omul are două emisfere cerebrale:

  • Separate prin scizura interemisferică (fisura cerebrală longitudinală)
  • Legate prin intermediul corpului calos

Fiecare emisferă cerebrală prezintă trei fețe:

  • Externă (laterală – convexă)
  • Internă (medială - plană)
  • Inferioară

2.2. Lobii cerebrali

Emisferele cerebrale prezintă pe suprafața numeroase scizuri (șanțuri) care delimitează cinci lobi (frontal, parietal, temporal, occipital, insula). Fiecare lob este împărțit de șanțuri în mai multe girusuri.

2.3. Lobul frontal

  • Localizat la polul rostral al emisferelor cerebrale
  • Pe fața externă este limitat posterior de șanțul central (scizura Rolando)
  • Inferior este limitat de scizura lui Sylvius
  • Pe fața medială este limitat inferior de scizura cinguli și posterior de prelungirea scizurii Rolando de pe fața externă

2.4. Lobul parietal

  • Vizibil doar pe fețele laterală și medială ale emisferelor cerebrale
  • Delimitat anterior de scizura lui Rolando, posterior de șanțul parieto-occipital, inferior de scizura lui Sylvius pe fața externă și de șanțul subparietal pe fața internă

2.5. Lobul temporal

  • Separat superior de lobii frontal și parietal prin scizura lui Sylvius
  • Separat de lobul occipital prin șanțul parieto-occipital

2.6. Lobul occipital

  • La polul posterior al emisferelor cerebrale
  • Delimitat anterior de șanțul parieto-occipital (prezent pe fața internă, virtual pe fața externă)

2.7. Lobul insulei

  • În profunzimea scizurii lui Sylvius

2.8. Clasificarea Brodmann

  • Cortexul este împărțit în 52 de arii citoarhitectonice bazate pe aspectul microscopic și funcțional.
  • Multe dintre ariile Brodmann au fost corelate cu funcții corticale specifice.

3. Sindroamele de lob frontal

3.1. Principalele regiuni anatomo-funcționale

  1. Cortexul motor primar (girusul precentral, aria Brodmann 4)

    • Stimularea duce la contracția musculaturii striate pe hemicorpul contralateral.
    • De la acest nivel pleacă cea mai mare parte din fibrele corticospinale și corticonucleare.
    • Organizat somatotopic în homunculus motor, astfel încât jumătatea superioară a corpului este reprezentată pe fața laterală a emisferului, iar jumătatea inferioară pe fața medială.
    • Homunculus motor este „deformat” în funcție de gradul de finețe al mișcărilor realizate de grupul muscular corespunzător (cea mai mare arie aparținând mușchilor mâinii și feței).
  2. Cortexul premotor (aria Brodmann 6)

    • Programarea și planificarea mișcărilor voluntare complexe coordonate.
    • Conexiuni cu neocerebelul printr-un circuit cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical cu rol în corecția mișcărilor inițiate de către neocortex.
    • Conexiuni cu centrii motori subcorticali (extrapiramidali) cu rol în coordonarea armonioasă a mișcărilor voluntare și automate.
    • Conexiuni cu măduva spinării. Formează un contingent al fasciculului piramidal cu rol în controlul tonusului muscular.
    • Conexiuni strânse cu aria 4 în ambele sensuri.
  3. Aria motorie suplimentară (aria Brodmann 6 pe fața medială a lobului frontal)

    • Inițierea și controlul funcțiilor motorii și verbale.
  4. Aria vizuală frontală / aria motorie oculo-cefalo-giră (aria Brodmann 8 anterior de aria 6)

    • Responsabilă de mișcările sacadice ale globilor oculari.
  5. Aria Broca (ariile Brodmann 44 și 45)

    • Localizată în girusul frontal inferior, responsabilă de limbajul motor.
  6. Cortexul prefrontal (ariile Brodmann 9-12 și 46-47)

    • Responsabil de funcțiile executive (atenție, concentrare, memorie de lucru, controlul impulsurilor), personalitate și comportament social.

3.2. Modificările clinice ale leziunilor lobului frontal

  1. Anomalii motorii

    • Deficit motor contralateral de tip hemiplegie (totală) sau hemipareză (parțială).
    • Leziunea ariei 4 duce la pareză/plegie flască.
    • Leziunea ariei 6 duce la pareză/plegie spastică.
    • Leziunea ariei 8 duce la sindromul Foville de tip superior (hemipareză contralaterală + devierea capului și globilor oculari în direcția leziunii).
  2. Crize epileptice focale motorii (crize motorii parțiale jacksoniene)

    • Leziuni iritative ale ariei 4.
    • Contractii involuntare la nivelul unui segment, extinse progresiv pe tot hemicorpul contralateral.
  3. Crize adversive oculocefalogire

    • Leziuni iritative ale ariei 8.
    • Deviarea conjugată a capului și globilor oculari spre partea opusă leziunii.
  4. Apraxia mersului (apraxia Bruns, apraxia frontală)

    • Pierderea abilității de a coordona membrele inferioare pentru mers, în absența deficitului motor sau a tulburărilor de sensibilitate.
    • Mers cu bază largă, pași mici, instabilitate posturală.
  5. Tulburări ale reflexelor

    • Reflexe primitive/arhaice de eliberare corticală, precum reflexele de grasping (apucare).
  6. Tulburări de limbaj

    • Afazia motorie (descrisă la cursul „Activitatea nervoasă superioară”).
  7. Incontinență sfincteriană

    • Leziuni la nivelul girusului cingulat anterior sau la nivelul porțiunii superioare a girusurilor frontale.
  8. Tulburări ale funcțiilor cognitive

    • Afectarea funcțiilor executive, atenției, controlului impulsurilor, gândirii abstracte, memoriei de lucru, flexibilității cognitive.
  9. Tulburări de comportament și personalitate

    • Moria: euforie, tendință la glume puerile, dezinhibiție socială.
    • Scăderea inițiativei și spontaneității, apatie, mutism akinetic.

4. Sindroamele de lob parietal

4.1. Principalele regiuni anatomo-funcționale

  1. Cortexul somatosenzitiv primar (girusul postcentral, ariile Brodmann 3, 1, 2)

    • Reprezentare topografică a hemicorpului contralateral.
    • Ariile cu densitate mare de receptori (fața, buzele, limba, pulpa degetelor) sunt bine reprezentate.
  2. Cortexul somatosenzitiv de asociere (girusul parietal superior, ariile 5 și 7)

    • Procesarea visuo-spațială și elaborarea schemei corporale (somatognozie).
  3. Cortexul multimodal de asociere (girusul parietal inferior, ariile 39 și 40)

    • Integrarea senzațiilor într-un tot unitar și formarea schemei corporale complete și a reprezentării mediului înconjurător.
    • Implicat în înțelegerea limbajului scris și inițierea actului motor complex voluntar.

4.2. Modificările clinice ale leziunilor lobului parietal

  1. Tulburări senzitive corticale

    • Hipoestezie/anestezie la nivelul hemicorpului contralateral.
    • Sensibilitatea mioartrokinetică și funcțiile sensitive complexe (topognozia, discriminarea tactilă, dermolexia, stereognozia) sunt cele mai afectate.
  2. Crize epileptice focale somatosenzitive (jacksoniene)

    • Leziuni iritative ale cortexului somatosenzitiv primar (ariile 3, 1, 2).
    • Parestezii la nivelul hemicorpului contralateral.
  3. Tulburări de schemă corporală și vizuo-spațiale

    • Asomatognozia: nerecunoașterea unei jumătăți a corpului.
    • Hemineglijența vizuo-spațială: neglijarea stimulilor din jumătatea contralaterală a corpului și a mediului.
    • Topografagnozia: tulburare de orientare spațială.
    • Apraxia constructională: dificultate în desenarea unei hărți sau copierea unei figuri geometrice.
  4. Sindromul Gerstmann

    • Leziuni ale girusului angular și supramarginal din emisfera dominantă (de obicei stânga).
    • Agnozia degetelor, confuzie dreapta-stânga, acalculie/discalculie, agrafie/disgrafie.
  5. Leziuni iritative ale ariilor de asociere parietale (5, 7, 39, 40)

    • Iluzii legate de schema corporală (metamorfopsii, micropsii, macropsii).
    • Sindromul „Alice în Țara Minunilor”.
  6. Tulburări vizuale

    • Cvadranopsie inferioară: leziuni ale radiatiilor geniculo-calcarine.

5. Sindroamele de lob temporal

5.1. Principalele regiuni anatomo-funcționale

  1. Cortexul auditiv primar (girusurile lui Heschl, ariile Brodmann 41, 42)

    • Primește aferentele de la corpii geniculați mediali.
  2. Aria Wernicke (girusul temporal superior, aria Brodmann 22)

    • Sediul înțelegerii limbajului scris și vorbit.
  3. Fata medială a lobului temporal

    • Cuprinde amigdala, hipocampusul, uncusul, girusul dentat și girusul parahipocampic, cu rol important în funcțiile olfactive, gustative, memorie, învățare, reacții comportamentale și emoționale.

5.2. Modificările clinice ale leziunilor lobului temporal

  1. Tulburări vizuale

    • Cvadranopsie superioară omonimă: leziuni ale radiatiilor optice.
    • Halucinații vizuale și iluzii.
  2. Tulburări de auz

    • Halucinații auditive și iluzii.
    • Surditate centrală/corticală.
    • Agnozia pentru sunete, note muzicale și cuvinte.
  3. Tulburări de gust și de miros

    • Halucinații și iluzii gustative și olfactive.
    • Afectarea percepției timpului.
  4. Tulburări de memorie, afectivitate și comportament

    • Crize focale de lob temporal.
    • Amnezie anterogradă și retrogradă.
    • Afazia senzorială Wernicke.

6. Sindroamele de lob occipital

6.1. Principalele regiuni anatomo-funcționale

  1. Aria vizuală primară/aria striată (aria 17 Brodmann)

    • Primește informații de la fasciculele geniculo-calcarine.
  2. Cortexul vizual de asociere (ariile 18 și 19 Brodmann)

    • Comunică cu aria vizuală primară și cu ceilalți lobi.

6.2. Modificările clinice ale leziunilor lobului occipital

  1. Tulburări vizuale

    • Hemianopsie omonimă contralaterală.
    • Cecitate corticală/hemianopsie bilaterală.
    • Halucinații și iluzii vizuale.
    • Agnozii vizuale.
  2. Agnozii vizuale

    • Agnozia pentru obiecte.
    • Agnozia pentru persoane (prosopagnozia).
    • Agnozia vizuală cromatică.
    • Alexia pură.
    • Agnozia mediului (topografagnozia de reper).
    • Simultanagnozia.
    • Ataxia optică.
    • Apraxia oculo-motorie.