Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Etiologie și factori de risc
- 3. Patogenie
- 4. Diagnosticul astmului bronșic
- 5. Tratamentul astmului bronșic
- 6. Bibliografie
1. Introducere
1.1. Definiție
Astmul bronșic este o boală cronică inflamatorie a căilor respiratorii, caracterizată prin simptome recurente de obstrucție bronșică, hiperreactivitate bronșică și inflamație a bronhiilor. Se manifestă prin episoade de tuse, dispnee și wheezing.
1.2. Epidemiologie
Într-un amfiteatru de 30 de studenți, se pot aștepta 2-3 studenți cu astm bronșic. Astmul bronșic afectează atât copii cât și adulți, cu o prevalență variabilă în funcție de regiunea geografică și factorii de mediu.
2. Etiologie și factori de risc
2.1. Astm extrinsec
Astm extrinsec (alergic sau atopic) este declanșat de expunerea la alergeni precum polen, acarieni, mucegaiuri și păr de animale. Este asociat cu o istorie familială de atopie.
2.2. Astm intrinsec
Astm intrinsec (nonalergic/nonatopic) poate fi declanșat de:
- Infecții
- Exercițiu fizic sau aer rece
- Poluare industrială sau expunere ocupațională
- Medicamente, aditivi alimentari, conservanți
- Reflux gastro-esofagian
- Somn (astm nocturn)
- Stres emoțional
- Perioada premenstruală
3. Patogenie
3.1. Substratul anatomic
Substratul anatomic în astmul bronșic include:
- Constricția musculaturii netede din bronhiole (bronhospasm)
- Producție excesivă de secreții bronșice groase, albe și adezive
- Hiperinflație alveolară (air-trapping)
- Obstrucții cu mucus, iar în cazurile severe, atelectazie
3.2. Mecanisme imunologice
Figura 13-2 ilustrează mecanismele imunologice implicate în astm:
Mecanisme imunologice în astm
- Implicarea celulelor T-helper 2 (Th2)
- Producția de IgE
- Activarea mastocitelor și eozinofilelor
4. Diagnosticul astmului bronșic
4.1. Examen clinic
Semnele și simptomele astmului includ:
- Tuse neproductivă, nocturnă, nonparoxistică
- Creșterea frecvenței respiratorii (VN 12/min)
- Creșterea frecvenței cardiace și debitului cardiac
- Hipersonoritate la percuția pulmonară
- Murmur vezicular diminuat, sibilante și ronflante
- Expir prelungit (1:3, 1:4)
- Retracții intercostale și substernale, cianoza
- Pulsus paradoxus
Pulsus paradoxus
- Scăderea presiunii pulsului în inspir și creșterea în expir
4.2. Teste de laborator
Prima linie
- Hemogramă
- Biochimie
- Coagulare
- Gaze arteriale (Astrup)
- BNP
A doua linie
- Examinarea sputei
- Teste de sensibilitate alergică (Prick test, RAST)
- Nivelurile de IgE (>100 IU)
4.3. Teste paraclinice
Prima linie
- EKG
- Radiografie toracică
- Ecocardiografie
A doua linie
- Spirometrie
Radiografie toracică în astm
- Hipertinflarea pulmonară
- Diametru antero-posterior crescut
- Câmpuri pulmonare translucide
- Diafragmă deprimată sau aplatizată
5. Tratamentul astmului bronșic
5.1. Tratamentul crizei astmatice
Tratamentul crizei astmatice include:
- Beta2-mimetice (Ventolin)
- Ipratropium bromide (Atrovent)
- Amynophiline (Miofilin 1-1-1 injecții/zi)
- Hidrocortizon (HHC 100mg injecții/zi)
- Oxigenoterapie
- Antibiotice: Ampiciline, Cefalosporine, Quinolone
- Mucolitice: Apă, Acetilcisteină 3/zi, Bromhexină
5.2. Tratamentul cronic
Tratamentul cronic al astmului bronșic include:
- Beta2-mimetice cu acțiune lungă (Serevent)
- Glucocorticoizi inhalatori: Beclometazona (Becotide), Budesonid (Pulmicort), Fluticazonă (Flixotide)
- Cromoni: Cromolyn, Nedocromil
- Inhibitori ai leucotrienelor: Montelukast (Singulair), Zafirlukast (Accolate), Zileuton (Zyflo)
Omalizumab
- Anticorp monoclonal anti-IgE
- Costisitor, necesită injecții lunare
- Eficient în cazurile de astm declanșate de alergii
6. Bibliografie
- GINA guidelines for asthma management
- European Respiratory Journal: Asthma guidelines
- National Asthma Education and Prevention Program